Ionut - Andrei Cuzic

Pepsi si Coca Cola

2012-01-22T04:25:00.000-08:00

Mai jos veti putea citi o lista destul de lunga cu diverse aplicatii ale mult doritului "lichid negru"

1. Elimina petele de grasime de pe imbracaminte

2.Elimina rugina: inmoaie o carpa si freaca metalul ruginit

3. Elimina petele de sange de pe diverse tesaturi

4. Curata petele de ulei de pe podeaua unui garaj auto.

5. Merge folosit in loc de pesticid, omorand melcii sau gandacii de colorado.

6. Te poate scapa de un atac astmatic

7. Poate neutraliza o intepatura de meduza

8. Poate crea o fantana arteziana amestecand lichidul cu bomboane Mentos.

9. Te poate scapa de sughit. Faci gargara cu 2-3 guri de Cola/Pepsi si ai scapat!

10. Poate fi folosit pentru a crea sos de barbeque: amesteca o doza de cola/pepsi cu ketchup si aplica direct pe carne.

11. Poti curata WC-ul folosind lichidul precum unul special de curatat.

12. Poate fi folosit pentru a curata petele de pe covor.

13. Poate curata vopseaua de pe mobilier metalic.

14. Adauga 2 litri de cola/pepsi intr-o piscina plina si va curata apa de impuritati.

15. Poate neutraliza mirosuri urate.

Mai stii la ce alte chestii utile ar mai putea fi folosit Coca-Cola sau Pepsi?

Salut ! Sa mai scriem ceva pe blog

2012-01-20T03:02:00.000-08:00

Nu am scris nimic pe blog anu' asta..nu am facut decat sa revin aici si sa mai pun un . (punct)
Voi reveni.

Tipic romanesc

2011-11-24T10:06:00.000-08:00

     Bd-ul Tudor Vladimirescu Iasi se asfalteaza ! Se vede ca asfaltul e de proasta calitate si nu m-ar mira ca participantii la trafic sa "innoate" prin pietris la sfarsitul iernii. "Baietii destepti " isi fac treaba. Asfaltarea a inceput cand era carosabilul umed.. -vad ca la noi in tara se asfalteaza intens toamna ..iarna... cand ploua .. cand ninge..
Dar eu cred ca stiu de la ce se "trage" asfaltarea asta.. sa vada lumea ca se face ceva.. sa vada studentii ca primarul Nichita face ceva pentru oras...

Au inceput lucrarile si pe Bahlui... "marele proiect"

Vin alegerile: "Lasati-ne sa terminam ce am inceput ! "    - cam asa fac toti...

Lucian Bute, campion mondial IBF : "Eu boxez în primul rand pentru românii mei"

2011-11-05T02:08:00.000-07:00

Lucian Bute va boxa duminică dimineaţă, la 4:00 (ora României), în compania jamaicanului Glen Johnson (42 de ani).
Drepturile de televizare pentru acest meci au fost cumparate din nou pe ultima suta de metri.
Meciul lui Lucian Bute va fi transmis de Money Channel.
Televizarea meciurilor lui Lucian a reprezentat mereu o problemă. Intrebari: De ce televiziunea nationala nu cumpara drepturile de televizare ? (ei nu sunt platiti din banii romanilor? )
De ce mai exista atatea programe de sport ? (gspTV.. digi.. 1, 2,3, 4.. etc )

Pentru presa din Romania

2011-09-05T17:35:00.000-07:00

De ce televiziunile duc o politica “pentru” partidul X sau Y ? Adica pentru putere si/sau pentru opozite ?

Care putere si care opozitie domnilor ?
OPOZITIA E TOT UNA CU PUTEREA.
Aceiasi hoti care guverneaza Romania de peste 21 de ani. Au guvernat impeuna; USL e tot una cu PD-L.
Au venit “salvatorii” tarii… De ce a trebuit infiintata aceasta alianta >? Pentru ca cetateanul roman sa fie dus in eroare cu aceasta noua denumire.. sa uite de PSD, PNL,PC.

PD-L-ul la fel va face; va schimba denumirea partidului si culoarea.

Exista partide politice in Romania? Exista pluralism politic ?
Raspunsul este NU.
Intre putere si opozitie nu este nici o diferenta.
Uitati-va la partidele neparlamentare care vor aduce voturi tot acestor partide (adica PD-L care va avea alta denumire si USL-ului)
Aici ma refer la UNPR , Partidul Poporului (a lu’ Diaconescu) care vor veni cu voturi pentru pd-l .
Voturi pentru USL vor veni de la PIN, foarte probabil de la UDMR; si altele

Unde este pluralismul politic ?

De ce nu s-a vorbit pana acum de Proiectul de cod electoral >?
AEP nici nu a afisat pe site acest proiect de cod electoral.
AEP se declara ca necesară bunei funcţionări a statului de drept şi a democraţiei.
Ce dezbateri au avut loc pe aceasta tema ?
A avut loc o singura dezbatere la o universitate din Constanta – intr-un cadru restrand dupa parerea mea. S-a informat suficient de mult cetateanul ?
Presa ce dezbateri a initiat pe acest proiect de cod electoral >?
Ieri am auzite pe la televizor ca se va dezbate in Parlament.
SI ?
Cu siguranta partidele parlamentare vor da un aviz favorabil acestui proiect de cod.
Pentru ca le favorizeaza in mod vizibil.
NU EXISTA PLURALISM POLITIC

Râdeau unii... de pula lor

2011-06-21T09:21:00.000-07:00

Râdeau unii români de moneda naţională a Bostwanei.
După cum spuneam, iată ca se adevereşte.. ne batem cu cele mai sărace ţări din Africa în subsolurile clasamentelor. România se clasează pe locul 68 într-un top al celor mai bogate state din lume, care ia in calcul PIB-ul per capita, ajustat printru-un coeficient (PPP) care exprimă puterea de cumpărare medie a unui locuitor al tării respective.
Locuitorii unor state africane sarace au dus-o mai bine decat romanii:
(loc58) Bostwana - PIB-ul per capita a fost in 2010 de 14,784 dolari;
(loc55)Gabon - acesta a fost de 14,971 dolari'
.......
(loc68) - un roman a avut in medie in 2010 un PIB per capita de 12,131 de dolari.

Sa se auda pana-n "Piata prostitutiei"- pardon... Piata Constitutiei

2011-06-09T08:14:00.001-07:00

Politicianismul din Romania a smintit capete...prostia e pretutindeni.. de asta o ducem si asa de bine.. un alt factor foarte important care arata unde suntem este si munca..(dar am sa ma abtin si n-am sa mai dezbat problemele care au facut sa ajungem unde suntem) Dar cu siguranta politica la noi este acelasi lucru cu interesul personal, cu interesul de partid (nici o deosebire intre ele). Oricum.. unii care m-au citit deja stiu ca nu inghit nici un partid.. dupa parerea mea toate partidele dupa 89' nu sunt decat esalonul secund al partidului comunist. Din 89' pana in prezent - si vor mai fi.. este vorba de pluralism politic.. dar toate aceste partide neparlamentare plus cele care se vor infiinta nu sunt decat partide care aduc voturi "marilor" partide care sunt in Parlament..
Partide neparlamentare dar care vor aduce voturi partidelor parlamentare sunt: UNPR, PIN, PP-care inca nu s-a infiintat.. s.a.

Sa trecem peste aceste lucruri si sa "revenim" la lucruri "actuale" care atrag atentia ca un magnet cetatenilor.(demagogia oricarei guvernari a atras atentia
Sa vorbim putin despre "modificarile" sau mai bine zis "reforma statului" (cuvantul reforma deja ma irita..de 20 de ani aud de acest cuvant)Ma amuz copios cand este vorba de vro "reforma" dar ma amuz si mai tare cand multi prosti chiar cred in aceste lucruri.
Marinarul betiv (Traian Basescu) a venit recent cu o reforma in administratie.. o reorganizare administrativ-teritoriala plus alte modificari ale Constitutiei..
Reorganizarea administrativ-teritoriala: oare marinarul betiv s-a gandit bine ce vrea sa faca? aceste modificari implica sume uriase de bani.. modificarea unor institutii.. denumire, stampila.. (cetatenii la randul lor vor trebui sa-si schimbe acte).. dar.. mai este un lucru.. s-a gandit la cetatean? eu zic ca nu avem infrastructura - cu ce ajunge cetateanul x de la bacau la iasi... sau de la suceava la iasi.. pentru eliberarea unor acte. Oricum sunt multe lucruri de discutat care, cu siguranta nu au fost luate in seama..
AAA si mai e ceva de mentionat :))) cu referire la aceasta reorganizare.. vad ca fiecare partid are cate un exemplu de reorganizare administrativ-teritoriala.. asta in functie de cat de bine e reprezentat partidu in fiecare judet. Ah ! ma amuza teribil aceste maimutareli.
Aceasta reorganizare administrativ-teritoriala trebuie facuta dar nu de catre niste semidocti care se intrec in tot felu' de exemple.. ca sa nu mai spun eu acu' ca marinaru iar se pregateste pentru niste referendumuri in campaniile electorale.. oricum sunt interese in toate partidele.. interese de partid cu toate aceste "modificari" ...
Modificarea Constitutiei.. marinarul betiv.. crede ca mai poate strange voturi in campania electorala cu aceste modificari.. Aceste modificari trebuiesc aprobate si de Parlament... credeti voi ca parlamentarii vor vota aceste lucruri.. pai vin alegerile.. se vor realesi.. e in interesul partidelor sa aibe cat mai multi membri de partid in scaune (ma refer la unicameral, imunitate.. etc) - nu vor vota.. nici cei din opozitie , nici cei de la putere. este pura demagogie.. doar prostii cred in aceste lucruri.

Coloşii industriali în ruină

2011-05-15T07:34:00.000-07:00

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

UNDE ESTE PLURALISMUL POLITIC ?

2011-04-21T14:22:00.000-07:00

Autoritatea Electorala Permanenta a finalizat proiectul de Cod Electoral privind toate tipurile de alegeri din Romania, urmand ca reprezentantii AEP sa poarte o serie de discutii cu liderii partidelor politice pentru a conveni un proiect comun.
Acest Cod Electoral favorizeaza in mod clar partidele actuale aflate in Parlament.
A devenit politica o afacere>?
-de ce despre acest proiect de Cod se vorbeste numai de marirea campaniei electorale la 90 de zile?
AEP doreste restaurarea dictaturii in Romania prin acest proiect de Cod Electoral?

Garantia financiara
Art. 83.
(1) Competitorii electorali sunt obligati sa depuna pentru fiecare candidat, respectiv lista de candidati o garantie financiara într-un cont deschis de Autoritatea Electorala Permanenta, dupa cum urmeaza:
a) 10 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare candidat la functia de deputat;
b) 10 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare candidat la functia de senator;
c) 150 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la Parlamentul European, respectiv 20 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
d) 100 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la consiliul judetean, respectiv 10 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
e) 200 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv 20 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
f) 50 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la consiliile municipiilor resedinta de judet, respectiv 10 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
g) 80 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv 10 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
h) 40 de salarii minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la consiliile municipiilor, respectiv 5 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
i) 30 de salarii minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la consiliile oraselor, respectiv 5 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
j) 5 salarii minime brute pe tara, pentru fiecare lista de candidati la consiliile comunale, respectiv 3 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat independent;
k) 200 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare candidat la functia de primar general al municipiului Bucuresti;
l) 80 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare candidat la functia de primar al unui sector al municipiului Bucuresti;
m) 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unui municipiu resedinta de judet;
n) 40 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unui municipiu;
o) 30 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unui oras;
p) 5 salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare candidat la functia de primar al unei comune;
q) 100 de salarii de baza minime brute pe tara, pentru fiecare candidat la functia de presedinte al consiliului judetean;
r) 500 de salarii minime brute pe tara pentru candidatul la functia de presedinte al României.
(2) Garantiile financiare se restituie competitorilor electorali care au obtinut cel putin 1% din numarul total de voturi valabil exprimate în circumscriptiile electorale, respectiv colegiile uninominale în care au propus candidati, precum si candidatilor independenti care au obtinut acelasi procent de voturi.
(3) Salariul de baza minim brut pe tara luat ca referinta este cel de la data de 1 ianuarie a anului în care se organizeaza alegerile.

Repartizarea timpilor de antena în campania electorala
Art. 88.
(1) În cadrul campaniei electorale accesul competitorilor electorali, precum si al candidatilor independenti la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este garantat si gratuit în conditiile prevazute de lege.
(2) Competitorii electorali, precum si candidatii independenti sunt obligati sa solicite, în termen de cel mult 24 de ore de la data ramânerii definitive a candidaturilor, conducerii serviciilor publice de radio si televiziune acordarea timpilor de antena. Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.
(3) Accesul competitorilor electorali, precum si al candidatilor independenti la serviciile publice de radio si televiziune este gratuit.
(4) Posturile private de radio si televiziune vor practica acelasi tarif pe emisiune si pe unitate de timp pentru toti competitorii electorali, respectiv candidatii independenti.
(5) Este interzisa introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
(6) În termen de cel mult 48 de ore de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), Societatea Româna de Radiodifuziune si Societatea Româna de Televiziune stabilesc, în baza comunicarii efectuate de catre Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorala si repartizarea timpilor de antena pentru competitorii
electorali si candidatii independenti la serviciile publice de radio si televiziune, având în vedere urmatoarea pondere din timpii de antena alocati:
a) 4/5 din timpii de antena se repartizeaza partidelor politice parlamentare care participa la alegeri, în functie de numarul de candidaturi definitive;
b) 1/5 din timpii de antena se repartizeaza formatiunilor politice neparlamentare, în functie de numarul de candidaturi definitive;

Demisii peste “demisii”

2011-04-20T11:21:00.000-07:00

Ioan Botis şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Muncii. Deputat PDL…acesta va reveni la comisia de muncă a Camerei Deputaţilor.

Sergiu Nicolaescu degeaba si-a dat el demisia.. inca mai este parlamentar independent.. ales in Colegiul uninominal 1 din circumscriptia Bucuresti, si detine din 19 decembrie 2008 functia de presedinte al Comisiei de cultura din Senat.
Este un bun actor.. dar cel mai bun film a fost filmul revolutiei din 89’.Cand este intrebat ceva de “revolutia” din 89’ cam stramba din nas.. si replica: “ce sa mai starnim noi rahatu’..” Dupa parerea mea, el si-a dat demisia sa fie vazut bine in ochii oamenilor… sa nu fie bagat in aceeasi oala cu PSD.. sa-si termine mandatu’ de parlamentar ca independent.

despre asigurari

2011-04-19T17:25:00.001-07:00

Generali Asigurari a achitat dauna de la complexul comercial „Dragonul Rosu”, caz in care pagubele au fost estimate la 55.250.000 de lei. Acest dosar de dauna are cea mai mare valoare din istoria pietei de asigurari din Romania. La aceasta suma se adauga si daunele produse marfurilor in valoare de aproximativ 100.000 de euro, platite direct chiriasilor din „Dragonul Rosu”, cu care Generali avea contract separat, se arata intr-un comunicat al companiei.
A achitat cea mai mare dauna din istoria asigurarilor din Romania.Apropo.. isi vor amortiza ei aceasta pierdere foarte repede.. nu a fost decat o reclama.. ce sume de bani se invart in domeniu’ asta…Asigurarile mi se par cel mai idiot lucru posibil.Omul munceste o viata sa plateasca taxe.. taxe.. nici nu mai ajunge sa-si traieasca pensia. Asigurari locuinte, asigurari de viata/sanatate etc.. Stau si ma gandesc ..in caz fortuit.. sa zicem ca vine un cutremur devastator.. cum o sa dovedeasca cetateanul x ca are asigurare – cred ca in acel timp.. foarte multe dintre aceste societati vor disparea..se vor evapora..

pentru multi idioti...despre Adrian Severin

2011-04-01T05:34:00.000-07:00

Tot vad dezbateri discutii.. mai aud si la tv..ca Severin poate fi exclus de parlamentul european..
Niciodata euoparlamentaru' asta nu va fi exclus de nimeni.Doar daca va renunta el la functie.. dar asta nu o va face niciodata.. pentru ca se castiga bine acolo
Asa si in parlamentul romaniei.. parlamentarul x poate face x infractiuni si el tot nu va fi tras la raspundere.. doar de parlament.. dar daca parlamentarii sunt de aceeasi culoare politica si mai fac afaceri intre ei.. plus multe alte lucruri ... ei nu-l vor trimite niciodata in judecata pt ca parlamentarii nostrii se apara intre ei(chiar de nu sunt de aceeasi culoare politica ).Asa e si-n parlamentul european... Severin e ales de cetatenii romani.. si va fi tras la raspundere conform legii din tara de provenienta.. adica conform constitutiei romaniei, unde doar parlamentul romaniei il poate trimite in judecata.

Datoria externa a Romaniei - 1989 / 2011

2011-03-27T15:46:00.000-07:00

Ceausescu.În ciuda regimului său dictatorial, relativa sa independenţă faţă de Moscova are drept rezultat o atitudine binevoitoare (deşi departe de a fi dezinteresată sau neprofitabilă) din partea statelor occidentale. Regimul Ceauşescu beneficiază de unele împrumuturi pentru finanţarea programelor sale economice. În anii „Epocii Ceauşescu” se construiesc Metroul din Bucureşti, Canalul Dunăre-Marea Neagră, zeci de mii de noi blocuri de locuinţe. În ultimă instanţă, datoria creată a devenit o povară pentru economia românească, între 1971-1982, datoria externă crescând de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. În 1982, veniturile comerţului exterior al României au scăzut cu 17% faţă de anul precedent. Ceauşescu s-a văzut pus în situaţia de a nu-şi putea plăti creditorii occidentali, ţara fiind declarată în incapacitate de plată.

Ceauşescu a dispus achitarea rapidă a datoriilor externe, fără a mai lua noi credite. În acest scop, o mare parte a producţiei agricole şi industriale a ţării ia calea exportului, privând astfel populaţia până şi de cele mai elementare alimente şi bunuri de consum. Începând cu anii 1986-1987 se instituie raţionalizarea produselor de bază, iar benzina şi alimente ca pâinea, uleiul, zahărul, făina, orezul au început să fie distribuite pe bonuri sau cartele. Bunurile destinate exportului au standarde de calitate ridicată şi sunt vândute de obicei în pierdere, la preţuri de dumping. Bunurile destinate consumului intern sunt de calitate inferioară, aşa că oamenii de rând sunt bucuroşi atunci când pot cumpăra bunuri refuzate la export din motive calitative.

Plata întregii datorii externe, în valoare nominală de 60 de miliarde de lei (10 miliarde dolari), se încheie în primăvara lui 1989, cu câteva luni înaintea căderii regimului comunist. Ceauşescu urmărea organizarea unui referendum prin care să se introducă în constituţia României interdicţia de a contracta împrumuturi externe. Pentru a evita deprecierea leului, Ceauşescu a continuat exporturile excesive, acumulând aur în Banca Naţională. Se spune totuşi că Ceauşescu, ar fi avut de gând să facă leul convertibil încă de prin anii '70, deci cu aproximativ 30 de ani mai devreme faţă de când acest lucru s-a înfăptuit.

Anul 2011: datorie externa 92 miliarde de euro !!!!; (bani evaporati; nimic nu s-a facut.. nu s-a construit nimic.. nu s-a investit in nimic .......

Datoria externa a Romaniei - BNR - minciuni

2011-03-25T16:29:00.000-07:00

Cam multe guverne ... cam multe partide..cam multe campanii electorale au trecut si pe "marele economist" Mugur Isarescu tot acolo il gasim ...
Asta e complice si la fel de vinovat ca toti politicienii de ceea ce se intampla in Romania .. ma refer la datoria externa si la ce mai inseamna economie in aceasta tara..

AN 2011 - DATORIE EXTERNA ROMANIA: 92 MILIARDE DE EURO

Eu cred ca datoria extena a Romaniei e mult mai mare - in mod oficial cam atat ar fi... dar neoficial...
Situ BNR nu poate face distinctie intre milioane si miliarde! (poate vor ei sa arate lumii ca inca nu ne-am imprumutat destul)

de pe situ BNR
> "Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 ianuarie 2011 de 72 913 milioane euro (79,2 la sută din total datorie externă), în creştere cu 1,2 la sută faţă de 31 decembrie 2010.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2011 nivelul de 19 155 milioane euro (20,8 la sută din total datorie externă), mai mare cu 2,2 la sută faţă de 31 decembrie 2010".

Sondaj: Romania ar trebui sa fie neutra din punct de vedere politic si militar?

2011-03-25T00:18:00.001-07:00

Romania ar trebui sa fie neutra din punct de vedere politic si militar? (sa nu fie membra UE - sa nu fie membra NATO)
- votati - stanga sus

27 martie 1918 - 27 martie 2011

2011-03-24T13:07:00.000-07:00

Bute l-a invins pe Brian Magee prin KO in repriza a zecea

2011-03-19T21:58:00.000-07:00

Lucian Bute promoveaza Romania

2011-03-18T14:56:00.000-07:00

Lucian Bute promoveaza Romania.
Romania macar sa-i organizeze un meci in tara.

Lucian Bute, campion mondial la categoria supermijlocie, versiunea IBF, va promova România la meciul cu Brian Magee, care va avea loc sâmbătă la arena sportivă Bell Centre din Montreal, Canada.
Bute va purta pe echipament însemnele brandului naţional de turism - logoul cu celebra frunză - atât la meciul oficial, cât şi în alte trei momente, care preced evenimentul: antrenamentul din centrul comercial Place Versailles - desfăşurat în prezenţa publicului -, conferinţa de presă şi cântarul oficial. În plus, la antrenament şi la conferinţa de presă vor fi amplasate bannere cu marca turistică a României.
publicitate

"La conferinţa de presă Bute poartă un tricou pe care scrie «Exploraţi grădina Carpaţilor». Pe şort Bute are de asemenea logoul turistic al României", au explicat pentru gândul reprezentanţi ai MDRT.

Lucian Bute şi-a anunţat acordul de a colabora cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) în vederea promovării României anul trecut, în noiembrie. "Prin tot ceea ce am făcut până acum am încercat să promovez România. Am purtat în ring drapelul naţional şi am fost întotdeauna mândru de ţara mea. Sunt onorat să mă alătur marilor sportivi care au promovat imaginea României în lume - precum Nadia, Hagi sau Ilie Năstase -, cu atât mai mult cu cât este pentru prima dată când mi se propune să fac acest lucru în mod oficial", a declarat Bute în noiembrie anul trecut.

"Acţiunea face parte din programul anual de marketing şi promovare a României ca destinaţie turistică şi se încadrează în proiectul de construire a brandului naţional de turism, proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Regional", sunt de părere reprezentanţii MDRT.
Pentru crearea şi promovarea brandului turistic, România dispune de 75 milioane euro până în anul 2013. Recent, MDRT a lansat şi manualul brandului de turism, tipărit în 5.000 de exemplare. (sursa:gandul.info)

Meciul lui Bute va fi transmis de B1 TV

2011-03-17T18:35:00.000-07:00

Lucian Bute îşi va pune în joc centura mondială la categoria supermijlocie, versiunea IBF, pentru a şaptea oara, în data de 20 martie, cand îl va întâlni pe irlandezul Brian Magee.

Partida care va avea loc la Bell Centre din Montreal (Canada) va fi arbitrată din ring de americanul Pete Podgorski, în vreme ce Procopio Roussel, Benoit Roussel şi Mickey Vann vor fi cei trei arbitri de la marginea ringului. Supervizorul meciului va fi Hiawatha Knight.

Confruntarea va fi transmisă în direct pe postul B1 TV.

TVR a considerat mult prea mari pretenţiile canadienilor, estimate undeva în jurul sumei de 150.000 de dolari. B1 TV a plătit, se pare, în urma negocierilor, o sumă mult mai mică. Dupa parerea mea televiziunea nationala ar trebui sa televizeze orice meci(fotbal, box, etc) indiferent de suma de bani.. ca doar sunt romani.. romani care reprezinta Romania!

Brancusi, emblema pe google

2011-02-19T00:51:00.000-08:00

Google a ales sa marcheze cei 135 de ani de la nasterea lui Constantin Brancusi. Siteul si-a decorat pagina principala cu fotografii ale sculpturilor realizate de marele artist roman. De asemenea, portalul prezinta un link rapid spre articole si biografii dedicate lui Brancusi.

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.

Anii de început

Născut în data de 19 februarie 1876, Constantin este al saselea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară o face la Peştişani, apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi.

După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la Bucureşti unde absolvă Şcoala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenţiei, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obţine "menţiune onorabilă", Cap al lui Laocoon din 1900 obţine medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câştigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 şi 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează Ecorşeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări va face ca Ecorşeul să fie folosit în şcolile româneşti de medicină, după ce se vor face câteva copii, iar Marcel Duchamp va include fotografia Ecorşeului în expoziţia pe care o va organiza la sfârşitul anului 1933 la Galeria Brummer din New York City.
Opera
Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris în 1906. Creează în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului parte a Ansamblul Monumental din Târgu-Jiu. În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse şi intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenându-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. Va începe lucrul la Rugăciunea, o comandă pentru un monument funerar ce va fi expusă în Cimitirul „Dumbrava” de la Buzău. În 1909 revine pentru scurt timp în România şi participă la "Expoziţia oficială de pictură, sculptură şi arhitectură". Juriul Expoziţiei, prezidat de Spiru Haret acordă premiul II ex aequo lui Brâncuşi, Paciurea, Steriadi, Petraşcu, Theodorescu-Sion. Colecţionarul de artă Anastase Simu îi cumpără sculptura Somnul iar bustul în ghips al pictorului Nicolae Dărăscu este achiziţionat de Ministerul Instrucţiunii Publice.

Până în 1914, participă cu regularitate la expoziţii colective din Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnişoara Pogany.

În 1914, Brâncuşi deschide prima expoziţie în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care provoacă o enormă senzaţie. Colecţionarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existenţă materială prielnică creaţiei artistice. În acelaşi an, ministrul de interne al României respinge proiectul monumentului lui Spiru Haret comandat cu un an înainte. Brâncuşi va păstra lucrarea în atelier şi o va intitula Fântâna lui Narcis. În 1915, începe să execute primele lucrări în lemn: 2 Cariatide, Fiul risipitor etc. La Paris, în 1919, apare volumul „La Roumanie en images” cu cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuşi. Un an mai târziu, participă la expoziţia grupării „La Section d'Or” în Franţa, la expoziţia grupării „Arta română” la invitaţia lui Camil Ressu în România, la „Festivalul Dada”, unde semnează manifestul intitulat Contre Cubisme, contre Dadaiseme. În revista Little Review din New York, apare, în 1921, primul studiu de amploare cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuşi, semnat de poetul american Ezra Pound. De altfel, sculptorul avea să realizeze ulterior un celebru portret al acestuia.

Participă la o mişcare de protest contra lui André Breton şi în apărarea lui Tristan Tzara. La 30 noiembrie 1924, expune la Prima expoziţie internaţională a grupării "Contemporanul" din Bucureşti. Doi ani mai târziu, la Wildenstein Galleries, din New York, se deschide cea de-a doua expoziţie personală a sa.

Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi se desfăşoară în toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului precum şi sculpturile în lemn datează din această perioadă. În acelaşi timp, Brâncuşi participă la cele mai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia.

În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească. Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi, lăsate prin testament moştenire României, dar acceptate cu bucurie de Franţa, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuşi după moartea sculptorului.

În România, în epoca realismului socialist, Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi din Europa. Abia în 1964 Brâncuşi a fost „redescoperit” în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.
Despre opera lui Brâncuşi
Anii 1897 - 1906
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuşi au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 şi 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă cunoştinţe şi îndemânare, dar şi de căutarea a diferite soluţii de modelare a materialelor. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară şi mai puternică. Ca o consecinţă imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluţie rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care vor prefigura rapid Brâncuşi de mai târziu, acela care va urma să intre în conştiinţa universală.

Din această datează operele:

* 1897 - Craiova - Bustul lui Gheorghe Chiţu
* 1898 - Bucureşti - Bustul Vitellius
* 1900 - Bucureşti - Capul lui Laocoon
* 1902 - Bucureşti - Ecorşeul
* 1902, probabil ianuarie - Bucureşti - statuetă simbolizând muzica corală românească
* 1902, octombrie - Craiova - bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
* 1903 - Bucureşti - bustul generalului doctor Carol Davila
* 1905 - Paris - Orgoliu
* 1906 - Paris - Copil - gips
* 1906 - Paris - Supliciu - piatră
* 1906 - Paris - Cap de copil - bronz
* 1906 - Paris - bustul Victoriei Vaschide
* 1906 - Paris - bustul doctorului Zaharia Samfirescu
* 1906 - Paris - portretul pictorului Nicolae Dărăscu

Despre Brâncuşi
Din 1963 până azi, au apărut în toate părţile lumii peste 50 de cărţi şi monografii şi mii de studii şi articole despre Constantin Brâncuşi, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial şi chiar ca "unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor" (Jean Cassou). În 1937, cunoscutul sculptor Henry Moore scria: "Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre conştiinţa formei pure". Mai aproape de noi, Frank Gehry indică cu precizie influenţa pe care marele sculptor român a avut-o asupra sa.
Locul lui Brâncuşi în sculptură
Constantin Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a vitalităţii formei, a creat unitatea dintre sensibil şi spiritual. În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi lumea a ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.

Decesul
În anul 1957, Brâncuşi îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedeşte şi se împărtăşeşte, apoi îi mărturiseşte că moare "cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea" .

Pe data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuşi se stinge din viaţă la ora 2 dimineaţa, iar în data de 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Constantin Brâncuşi despre opera sa

"Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor."

„Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini - Constantin Brâncuşi ”

Parazitii - 3 agenti - live

2011-02-18T05:29:00.000-08:00

S-au scumpit tigarile...

2011-02-12T05:44:00.000-08:00

S-au scumpit tigarile de contrabanda.. infomatie primita de la sursa sigura..(piata nicolina - iasi)
Am mai citit si pe cateva site-uri .. "in piete s-au scumpit tigarile". - mai ales acu.. cu raziile astea (de la vama)..
Pietele-s pline de contrabandisti iar politia mana-n mana cu ei..
Patruleaza si ei sa zica ca-si fac treaba.
Chiar ..cum ar fi sa aibe politia un mandat de perchezitie si sa faca o descindere in blocurile de langa piata nicolina-iasi si sa-i bage in dube pe politistii corupti care patruleaza..
Pa

Ti-e frica de elicopter? tu sigur esti vames! :))

2011-02-12T05:05:00.000-08:00

Mulţi dintre vameşii de la graniţa cu Republica Moldova sunt convinşi că ar putea fi arestaţi în orice moment. Unii refuză chiar să plece în concediul dinainte stabilit, de teamă să nu devină imediat suspecţi. Trebuia să plec în vacanţă, dar nu mă mai duc, că zic ăştia: „Uite, contrabandistul, a fugit". Nu vezi, vine elicopterul, te duce la Bucureşti şi acolo îţi găsesc ei ceva să te lege", se plângea miercuri un vameş ieşean colegului său din Vama Sculeni.
(romanialibera.ro)

Aspecte privind incriminarea infracţiunilor de insultă şi calomnie

2011-02-06T00:15:00.000-08:00

Aceasta lucrare a fost prezentata la sesiunea stiintifica a studentilor -Universitatea Mihail Kogalniceanu Iasi-in data de 09-12-2010 - Ionut Andrei Cuzic

În contradicţie cu convenţiile internaţionale şi cu legislaţia altor tări, noul Cod penal al României, în Capitolul VIII, Titlul I din Partea specială intitulat “Delicte contra demnităţii” a incriminat numai fapta de calomnie, fapta de insultă fiind dezincriminată.
Dispoziţiile actualului Cod penal care incriminau faptele de insultă şi calomnie, au fost abrogate prin art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, însă prin Decizia nr.62 din 18 ianuarie 2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 104 din 12 februarie 2007) Curtea Constituţională a decis că dispoziţiile art.I pct.56 din Legea nr.278/2006 referitoare la abrogarea articolelor 205, 206 si 207 din Codul penal sunt neconstituţionale.
Parlamentul, unica autoritate legiuitoare, ar fi trebuit să rezolve situatia.
Curtea a reţinut că art.146 lit. d) din Constituţie nu exceptează de la controlul de constituţionalitate dispoziţiile legale de abrogare şi că, în cazul constatării lor, acestea işi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art.147 alin.(1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte.
În urma publicării acestei decizii a Curţii Constituţionale, în jurisprudenţă, această situaţie a fost interpretată diferit de către organele judiciare. Astfel, unele parchete şi instanţe au concluzionat că infracţiunile de insultă şi calomnie sunt în continuare incriminate, iar alte parchete şi instanţe au apreciat că decizia Curţii Constituţionale nu a avut nici un efect asupra dezincriminării celor două infracţiuni.
Vicepreşedintele Uniunii Judecătorilor din România (UNJR), Dragoş Călin, a afirmat că “este absurd ca pe teritoriul României anumite instante să condamne pentru calomnie, iar altele să nu condamne pe insultă şi calomnie”.
Totodată, judecătorul a subliniat faptul că s-a înregistrat “ o situaţie foarte ciudată legată de articolele 205-207” din Codul penal, abrogate prin Legea 278/2006, apoi Curtea Constituţională “prin decizia celebră” din 18 ianuarie 2007, a gasit abrogarea neconstituţională.
Magistratul a spus că au fost interpretări diferite, având şi soluţii diferite.
“Avem soluţii întemeiate pe articolul 10, litera b, (…), dar şi soluţie de condamnare/achitare pe articolul 18 indice 1 şi condamnare efectivă de admitere a plângerii”, a arătat Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
Magistratul a indicat faptul că Procurorul General al României a formulat un recurs în interesul legii, tocmai pentru că sunt interpretări diferite ale textelor legislative, generând hotărâri definitive contrare.
Procurorul General al României, a promovat la 25 august 2010 un recurs în interesul legii, în vederea stabilirii consecinţelor deciziei Curţii Constituţionale nr.62 din 18 ianuarie 2007 asupra activităţii dispoziţiilor 205, 206 si 207 din Codul penal.
Procurorul General considera că insulta şi calomnia nu mai sunt incriminate. Laura Codruţa Koveşi a opinat, în motivarea înaintării recursului în interesul legii, că prin decizia Curţii Constituţionale, s-a declarat neconstituţional numai articolul prin care au fost abrogate ca infracţiuni insulta şi calomnia, şi nu au fost declarate neconstituţionale în sine articolele 205 şi 206 din Codul penal, care explicau în ce constau infracţiunile de “insultă” şi “calomnie”.
Ca atare, a precizat Procurorul General al României, “decizia Curţii Constituţionale a determinat suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstituţionale, astfel încât, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, faptele de insultă şi calomnie pot fi din nou incriminate de către legiuitor.
O alta interpretare ar echivala cu atribuirea competenţei Curţii Constituţionale, care ar devein legislator pozitiv, drept care însă nu îi este conferit nici de Constituţie, şi nici de propria lege organică”.
Secţiile Unite de la instanţa supremă au dezbătut, luni, 18 octombrie 2010, recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al României, prin care a solicitat să constate caracterul neunitar al jurisprudenţei şi să pronunţe o decizie obligatorie, privind articolele 205, 207 din Codul penal, care vizează infracţiunile de insultă şi calomniei, care să asigure aplicarea unitară a legii în această materie.
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au hotărât că infracţiunile de insult şi calomnie nu trebuie reincriminate, judecătorii urmând a-şi motiva decizia dată după ce au fost sesizaţi de Procurorul General al României în legătură cu soluţiile diferite ale instanţelor.
Purtătorul de cuvânt al instanţei supreme, judecătorul Georgeta Barbălată, a declarat, că magostraţii de la Secţiile Unite ale instanţei au decis că “urmarea deciziei Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007 (când s-a decis neconstituţionalitatea abrogării articolelor 205, 206 şi 207 din Codul penal-n.r.) nu prezintă reincriminarea insultei si calomniei”.
“Consecinţa deciziei Curţii Constituţionale nu este aceea de reincriminare a insultei şi calomniei”, a spus magistratul care nu a dat mai multe detalii referitoare la decizia Secţiilor Unite ale instanţei supreme, precizând că urmează redactarea încheierii şedinţei.
Considerăm că prin dezincriminarea celor 2 fapte penale se încalcă principiul liberului acces la justiţie, consacrat prin art.21 din Constituţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv, prevăzut în art.6 şi respectiv art.13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi principiul egalităţii în drepturi prevăzut de art.16 din Constituţie. Curtea Constituţională reţine că liberul acces la justiţie nu înseamnă numai posibilitatea de a te adresa instanţelor judecătoreşti, ci şi de a beneficia de mijloace adecvate ocrotirii dreptului încălcat, corespunzător gravităţii şi periculozităţii sociale a vătămării ce s-a produs . Înlăturarea mijloacelor penale de ocrotire a demnităţii ca valoare supremă în statul de drept, determină încălcarea caracterului efectiv al accesului la justitie în această materie.
În opinia separată la Decizia Curţii Constituţionale (judecatorii Ion Vida şi Kozsokar Gabor) se afirmă:
“Având în vedere aceste prerogative, aparţinând exclusiv legiuitorului, apreciem că în prezent nu se impune apărarea prin mijloace de drept penal al demnităţii, reputaţiei şi a dreptului persoanei la propria imagine, şi în consecintă, dezincriminarea faptelor de insultă şi calomnie nu contravine niciunei norme constituţionale, constituind doar o problemă de oportunitate şi de justificare practică”.
Nu putem împărtăşi o asemenea motivare, deoarece obligativitatea constituţională a unui drept fundamental nu poate fi la discreţia legiuitorului, care s-ar situa în acest caz în afara Constituţiei.
Alături de legislaţiile altor state democratice, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi unii autori, considerăm ca utilă incriminarea faptelor de insultă şi calomnie.
Aceste fapte penale ocrotesc relaţiile sociale privind demnitatea şi onoarea, ca valori supreme în statul de drept. Însăşi Declaraţia universală a drepturilor omului şi-a fixat ca deziderat “recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor egale şi inalienabile”, constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume.
Ca urmare, chiar în art.1 al Declaraţiei universale a drepturilor omului se consfinţeşte acest deziderat, astfel: “Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii”.
În democraţiile avansate apărarea şi respectarea drepturilor, libertăţilor şi în mod deosebit a demnitătii umane, fără nicio deosebire, este recunoscută ca o îndatorire fundamentală a oamenilor, a societăţii, precum şi a statului.
Spre exemplu, în art.11 din Convenţia Americana pentru drepturile omului (1969) se dispune:
“A. Fiecare are dreptul să i se respecte onoarea şi să i se recunoască demnitatea.
B. Nimeni nu poate fi supus unei intervenţii arbitrare sau abuzive în viata privată, în familia, casa sau corespondenţa sa, sau unor atacuri nelegale la adresa onoarei şi a reputaţiei sale.”
C. Fiecare are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea intervenţii sau atacuri”.
Aşadar, dreptul persoanei la protecţie prin lege a demnităţii şi onoarei sale este recunoscut nu numai prin legislaţia altor state, dar şi prin acte juridice internaţionale.
Convenţiile europene impun, de asemenea, statelor semnatare armonizarea legislaţiei în vederea apărării şi garantării demnităţii umane, a onoarei şi reputaţiei.
Aceste valori umane supreme: demnitate, onoare, şi reputaţie trebuie să fie protejate prin lege nu numai faţă de intervenţii arbitrare şi abuzive, dar şi de atacuri nelegale.
Onoarea, reputaţia şi demnitatea şi în mod deosebit dreptul la propria imagine, sunt atribute ale fiinţei omeneşti, fiind esenta acesteia şi totodată condiţii indispensabile ale unei corecte convieţuiri sociale, ce necesită protecţie juridică.
Literatura juridică în materie vorbeşte de o imagine favorabilă sau de o imagine nefavorabilă, ori de o imagine dezirabilă sau indezirabilă, în funcţie de consecinţele acesteia sub toate aspectele. Imaginea publică, viata intimă, privată si familială este esenţială nu numai pentru oamenii politici, demnitari, funcţionari publici etc., ci şi pentru oricare altă persoană. Pentru a reacţiona contra tuturor actelor şi faptelor prin care se aduc atingeri acestor valori fundamentale, legiuitorul le-a incriminat în cadrul infracţiunilor de calomnie şi insultă.
Indiferent de modul în care sunt comise şi de calitatea persoanelor care le comit – simpli cetăţeni, oameni politici, ziarişti etc.- faptele care formează conţinutul acestor infracţiuni lezează grav personalitatea umană, demnitatea, onoarea şi reputaţia celor agresaţi. Dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloace de drept penal, ele ar conduce la reacţia de facto a celor ofensaţi şi la conflicte permanente, de natură să facă imposibilă convieţuirea socială, care presupune respect fată de fiecare membru al comunităţii şi preţuirea în justă masură a reputaţiei fiecăruia.
De aceea, valorile menţionate, trebuie ocrotite de Codul penal pentru că au statut constituţional, demnitatea omului fiind consacrată în art.1 alin.3 din Constituţia României, ca una din valorile supreme:
Art.1. al.3 din Constituţie prevede “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme”.
Or, este evident că prin abrogarea dispoziţiilor art.205 şi 206 C.pen. garantarea demnităţii, onoarei şi reputaţiei persoanei nu se mai realizează prin mijloace penale şi cu cheltuielile statului (protecţie gratuită)
Pe de altă parte, mijloacele legislaţiei civile de apărare a demnităţii omului sunt insuficiente pentru a garanta fată de actele şi faptele acelora care dispunând de sume mari de bani pot plăti despăgubiri civile sau o eventuală amendă civilă fără a fi afectaţi şi fără a se realiza efectul preventiv scontat ori sancţionator al acestor măsuri.
Astfel fiind, prin dezincriminarea infracţiunilor de insultă şi calomnie, demnitatea, onoarea, şi reputaţia persoanelor nu beneficiază de nicio altă ocrotire juridică reală şi adecvată.
Nu se poate reţine opinia unor autori că ocrotirea se poate realiza prin posibilitatea recunoscută de instanţele judecatoreşti persoanelor vătămate prin infracţiunile de insultă şi calomnie, de a obţine daune morale în cadrul unui proces civil, deoarece o asemenea formă juridică de ocrotire nu este regementată în Codul civil, ci este instituită pe cale jurisprudenţială.
Abrogarea articolelor privind insulta şi calomnia încalcă principiul liberului acces la justiţie, consacrat prin art.21 din Constituţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv, prevăzute în art.6 şi respectiv 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a art.16 din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în drepturi.
Dezincriminarea faptei de insultă contravine totodată prevederilor art.50 din Constituţie care garantează protecţia socială a persoanelor cu handicap; prin infracţiunea de insultă se sancţionează şi fapta celui care “atribuie unei persoane un defect, boală, sau infirmitate care, chiar reale de ar fi, nu ar trebui relevate”, ori prin abrogarea art.205 C.pen. persoanele cu handicap sunt lipsite de protecţie penală şi care este gratuită.
Obligaţia constituţională de prevenire a unor infracţiuni grave sau foarte grave se realizează şi prin temerea indusă de incriminarea insultei şi calomniei, temere care de multe ori stopează actul insultător sau calomniator ce ar putea degenera în fapte penale mai grave printr-o ripostă neproporţională.
Apărarea demnităţii unane prin dispoziţiile art.205-207 C.pen. se realizează nu numai prin caracterul constrângător al sancţiunii, ci şi prin caracterul preventiv, educativ şi reparator şi în mod deosebit, prin gratuitatea, oficialitatea şi calitatea administrării probelor , care asigură efectivitatea accesului la justiţie pentru toţi, indiferent de posibilităţile materiale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, ca efect esenţial al dispoziţiei cuprinse în art.13 din Convenţia europeană, că recurgerea la un proces abilitează instanta naţională să ofere o “reparaţie adecvată”, procesul trebuind să fie efectiv atât în reglementările legale, cât şi în practica de aplicare a acestora. Or, înlăturarea mijloacelor penale de ocrotire a demnităţii, ca valoare supremă în statul de drept, determină încălcarea caracterului efectiv al accesului la justiţie în această materie.
Parlamentul nu-si poate exercita competenta de incriminare şi dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie.
Limitele libertăţii de exprimare, prevăzute în art.30 alin.(6) din Constituţia României, concordă întru totul cu noţiunea de libertate, care nu este şi nu poate fi înţeleasă ca un drept absolut – “libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.
Concepţiile juridico-filozofice promovate de societăţile democratice admit că libertatea unei persoane se termină acolo unde începe libertatea altei persoane. În acest sens, art.57 din Constituţie prevede expres obligaţia cetăţenilor români, cetăţenilor străini, şi apatrizilor de a-şi exercita drepturile constituţionale cu bună-credintă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
O limitare identică este, de asemenea, prevăzută în art.10 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în conformitate cu care “ Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoresti” , precum şi în art.19 paragraful 3 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice care stabileşte că exerciţiul libertăţii de exprimare comportă îndatoriri speciale şi responsabilităţi speciale şi că aceasta poate fi supusă anumitor restricţii care trebuie să fie expres prevăzute de lege, tinând seama de drepturile sau reputaţia altora.
Din dispoziţiile normative citate rezultă ca nu există nicio incompatibilitate între principiul libertăţii de exprimare şi incriminarea insultei şi calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracţiuni. Majoritatea ţărilor europene (Elveţia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Grecia, Finlanda, Cehia, si altele) continuă să pedepsească insulta şi calomnia.
Dezincriminarea insultei şi calomniei şi, prin aceasta, lipsirea de protecţia legii penale a unor valori supreme, contravine şi normelor internaţionale şi principiului proporţionalităţii. Dacă nu sunt descurajate insulta şi calomnia prin pedepsirea lor ca infracţiuni, reacţia celor ofensaţi ar conduce la conflicte permanente care ar face imposibilă convieţuirea socială.

Putea sa-si rupa gatu' :))

2011-01-29T12:31:00.001-08:00

(titlu spune tot)

Nicolae Ceausescu - despre tarile in curs de dezvoltare

2011-01-25T14:00:00.000-08:00

24 ianuarie 2011 - Iasi si Focsani

2011-01-24T14:31:00.001-08:00

Era ceva normal sa se intample..proteste..huiduieli..ziarele chiar au anticipat (nu stiu daca toate ..dar evenimentul regional a si scris. "Hora Unirii printre proteste si huiduieli" - cumparasem ziaru.. ca de obicei ..pentu locuri de munca..)
Prezentatorilor de la tvrIasi nu prea le placea lor... ca "lumea huiduie si n-ar fi normal.. ca-i sarbatoare". Eu nu cred ca lumea huiduie de bine.. salarii.. pensii.. locuri de munca - nu sunt, totul se vinde..fabrici ..uzine.. plus datorii externe(nu le mai stiu numaru') plus.....atatea probleme pe care nu mai stau acu' sa le enumar.
Trebuie sa recunosc ca Basescu e vinovat pentru problemele astea... dar nu cred ca el e singuru' vinovat.
Totu' se politizeaza..chiar si la astfel de manifestari.. la o sarbatoare nationa.. simpatizantii partidului x sa fie in zona x ... simpatizantii partidului y sa fie in zona y.... ( acus vine si legea educatiei.. si ea politizata)

Dar.. tot nu-i inteleg pe oameni..il huiduie pe unu... il aclama pe altu..
- ma refer la politicianul nostru Crinut Antonescu.. care facea baie de multime
De ce ? cand au fost impreuna la guvernare... de 20 de ani.. ba unii ba altii la putere..aceiasi ! TOTI O APA S-UN PAMANT!
Adevarul e scris cu litere de-o schioapa dar nimeni nu-l vede.

24 ianuarie - Basescu huiduit la Iasi si Focsani

2011-01-24T12:29:00.000-08:00

Voi reveni cu niste comentarii...

Despre mersul in mall

2011-01-22T12:21:00.000-08:00

Mall-urile - extinderea saraciei

2011-01-18T03:00:00.000-08:00

Cum se vand toate aceste avutii ale tarii la pret de nimic ?
Oare guvernantii nu stiu>? Consiliile locale..primariile…
...mana-n mana...

In Craiova: centrul comercial se construieste pe locul fostei fabrici ELECTROPUTERE.

La Iasi, “TESATURA” pusa si ea la pamant de buldozere
Mana de lucru la noi e ieftina si buna !
Dezvoltatorul mall-ului care se ridica la Iasi: “Daca in Romania spune ca se investeste 250 milioane euro, la noi, in Germania, as fi spus ca este vorba despre 750 miloane de euro.”

(-tesatura-iasi-fototografii: Octavian Tudose)

Ce lovitura mai dura se poate da drepturilor si libertatilor omului decat "extinderea saraciei" prin "declinul programat al productiei" si instrainarea activelor celor mai rentabile ale tarii la preturi modice?"
In Romania ultimilor ani se instraineaza "tot ce este rentabil"; "tot ce produce valoare"; "intreaga avere nationala se vinde la taraba". Iar, prin asemenea tranzactii cu avutia poporului roman. cei ce vand se imbogatesc si milioane de oameni saracesc.

“In 1990 - imediat dupa victoria Revolutiei Romane - un mare specialist elvetian in management economic mi-a spus urmatoarele: "Vor veni ani decisivi pentru soarta economiei romanesti. Multi straini vor declara ca vor sa investeasca in Romania, de fapt vor urmari sa cumpere. Exista riscul ca prin comisioane "date pe sub mana" sa se incheie tranzactii paguboase pentru economia romaneasca"
"Va dau un singur sfat"- a incheiat dansul: Orice s-ar intampla, nu vindeti pamant si ziduri. Acestea sunt valor palpabile care ocupa un loc fundamental in orice economie. Daca veti vinde pamant si ziduri veti deveni straini in propria Dvs. tara! Ori, dupa cum se stie, actualii guvernanti vand mai ales pamant si ziduri. Si iarasi ne punem intrebarea "Sa nu cunoasca guvernantii urmarile dezastruoase ale acestor tranzactii?"

Poze

2011-01-17T02:04:00.000-08:00

Poetul suprem...geniul absolut...

2011-01-15T04:03:00.001-08:00

O, adevăr sublime...

O, adevăr sublime o, tinichea şi paie!
O, poezie mândră o, buiguit nerod!
Istorie spirată minciună şi bătaie,
Amor ceresc şi dulce a můcoşilor plod.

O, om, oglind-a lumei cu capul şui şi sec,
Cu creierul ca ceaţa, cu coaste de berbec,
Stăpân pe-a ta gândire cum eşti p-instinct stăpân
Se vede când femeia goleşte al ei sân.

Când poala şi-o ardică, de pulpa-i vezi, stăpâne,
Tu nu surâzi cu râsul cel lacom şi murdar,
Tu nu eşti ca un taur şi nu eşti ca un câne,
Ce umil dă din coadă căţelei lui cu har.

Nu eşti gelos ferit-a... cucoşii doar şi vierii
Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel.
Tu nu ai patimi scumpe şi lacrima muierii
Nu mişcă al tău suflet, nu-ntunecă defel.

Eşti bun cu ai tăi semeni, nu c-alte animale.
Tu îi iubeşti atâta încât îi strângi de gât...
Şi-i faci s-admire geniul sunarea unei oale
Şi limba ta de flacări şi plină de urât.

Istoria omenirei cu regi de poezie,
Cu regii de războaie e ca şi un poem;
Dar totuşi rog divina ca depărcior rămâie
De corpul meu nevrednic nu-mi vine la cherem.

Cugetători ai lumei! o, împuţiţi eterul
Cu sisteme înalte, puneţi-l în săltar.
O ladă este lumea cu vechi buclucuri ceriul
De stele şi comedii vă este un hămbar.

Preoţi cu crucea-n frunte, visternici de mistere,
Voi sunteţi sarea lumei, formaţi inima ei.
E rău numai că ziua staţi pe mâncat şi bere
Şi sara pe minciune şi noaptea pe femei.

O, drăngăniţi pe gânduri voi, muzici; voi, sculptor,
Îmi pipăiţi cu mâna un corp tremurător;
Şi, voi, artişti dramatici, strâmbaţi-vă la lună,
Pictori, eternitatea v-aşteaptă c-o cunună.

Tu, timp, nu poţi cununa în degete s-o sfermi,
Căci zugrăvir-atâta de bine saci de viermi.
O, regi, ce puşi pe tronuri de Dumnezeu sunteţi,
Să plătiţi balerine şi ţiitori s-aveţi,

O, diplomaţi cu graiul politicos şi sec,
Lumea cea pingelită o duceţi de urechi.
Îmi place axiomul cel tacit, fiinţi spurcate:
Popoarele există spre a fi înşelate.

Acesta nu este un pamphlet

2011-01-09T11:28:00.001-08:00

PAMFLET-e - Creație publicistică (în proză sau în versuri) de proporții reduse, cu caracter satiric, in care scriitorul infiereaza atitudini, concepții, aspecte negative, concepții politice, aspecte negative ale realității sociale, trăsături de caracter ale unei persoane etc. – Din fr. pamphlet.

Nu sint un pamfletar… daca as fi… as fi..cel mai bun!
Nimic din ce am scris aici (pe blog) nu am scris sub denumirea de pamflet – nici nu voi scrie…pana cand, nu vor fi incriminate insulta si calomnia ca infractiuni in Codul Penal.Oricum..nici atunci (cand vor fi incriminate) nu voi scrie pamflete caci ceea ce voi scrie va fi probat (totu’ cu probe) sau… “proba veritatii”
Nu-mi place sa injur… sa aduc aspecte negative..trasaturi ale unei personae, etc. dar cred ca-i ceva omenesc..

Acum voi scrie ceva.. nu este un pamphlet.
Idiotii, din Parlamenul Romaniei nu incrimineaza insulta si calomnia caci asta sunt – niste prosti care se injura “ca la usa cortului” si se improasca cu “noroi”… insulta ..calomnie... sunt intr-o campanie continua! asta fac tot timpul.. si cum aceste infractiuni nu sunt incriminate…circul este complet. Doar ei isi pot permite sa dea in judecata un amarat de om… taxa de timbru e foarte mare .. doar ei isi pot permite (pe partea civila).
Mai multe lucruri in episodul urmator.

Legea educatiei (lege de rahat) la fel ca cel care a promulgat-o - Basescu Traian

2011-01-05T00:14:00.000-08:00

"Reforme", "reforme", "reforme"
De 21 de ani numai reforme .. acu', mai mult ca niciodata se fac "reforme"
Ultima reforma.. sau modernizare a statului - legea educatiei
Aceasta legea a educatiei..promulgata de cel mai needucat individ din stat, sa nu mai spun de fiica cea mica a acestui individ care este ...
(care vrea legalizarea drogurilor ..a prostitutiei...cam asta este ea..)

Aceasta lege a fost promulgata la presiunile exercitate de UDMR, pentru ca PD-L sa ramana la guvernare (cu cea mai mare tarfa politica UDMR - bine..mai sunt tarfe politice.. cum sunt cele din opozitie..PSD..PNL...)

O harababura totala cu aceasta lege...o "reforma" a prostiei.

Membrii senatului universitatii vor fi alesi de catre toate cadrele didactice, iar pentru ocuparea postului de rector se va organiza un concurs la care comisia va fi formata 50% din cadrele universitatii si 50% din personalitati din diverse medii din afara universitatii.

Adica personalitati precum Basescu Traian sau alte culori politice.? Politizare a educatiei ?

Mai jos:ce prevede noua Lege a Educatiei

Invatamant obligatoriu pana la varsta de 16 ani, cu grupa pregatitoare si cinci clase la gimnaziu si masterat didactic pentru profesori, sunt doar catve dintre prevederile proiectului Legii Educatiei prezentat de ministrul Educatiei.
Ministrul Educatiei Daniel Funeriu a prezentat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, proiectul Legii Educatiei, care va intra in dezbatere publica timp de doua saptamani.

* Admiterea la liceu

Potrivit proiectului, in clasa pregatitoare vor intra copiii care au implinit pana la 15 septembrie varsta de 6 ani sau care vor implini aceasta varsta pana la sfarsitul anului calendaristic. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va avea loc intr-o prima varianta in anul scolar 2012-2013, a doua varianta luata in calcul fiind ca elevii care incep clasa a V-a la toamna, sa fie primii care vor termina noua clase la gimnaziu.

Pentru anul scolar 2010-2011 va fi pastrata aceeasi admitere la liceu, urmand ca din anul scolar viitor admiterea sa poata prevedea si o proba suplimentara, la acele licee care vor dori acest lucru.

* Schimbari la bacalaureat

In schimb, bacalaureatul va fi modificat din anul scolar 2010-2011, probele scrise fiind doua - una translocationala de limba romana si o limba straina, iar a doua la o materie din profilul liceului respectiv. In ceea ce priveste probele de competenta la bacalaureat, acestea vor fi evaluate si notate la nivelul liceului respectiv, iar comisia nu va mai fi din afara unitatii.

Elevii minoritatilor nationale nu vor mai studia istoria si georgrafia in limba romana, ci in cea materna, dar denumirile geografice si istorice vor fi traduse in romana. Totodata, limba romana va fi studiata dupa manuale speciale de catre minoritati.

Consiliile de administratie ale scolilor vor fi compuse din o treime reprezentanti ai cadrelor didactice, o treime parinti si o treime reprezentanti ai consiliilor locale.

* Prevederi pentru profesori

Persoanele care vor dori sa devina profesori vor avea nevoie si de studii de masterat didactic, care vor dura doi ani si vor fi sustinute financiar prin burse echivalente cu salariul de profesor debutant. Masteratul profesorilor ar putea fi pus in aplicare incepand cu anul scolar 2010-2011. Dupa terminarea studiilor de masterat, absolventii vor face un an de stagiatura, avand un profesor mentor, caruia i se va reduce catedra didactica la 14 ore.

Dupa terminarea anului de stagiatura va avea loc definitivarea in invatamat printr-un examen national organizat de ministerul Educatiei Nationale. Cel ce va lua definitivatul va fi profesor cu drept de practica si va putea apoi sa sustina examenul de titularizare care se va desfasura la nivelul scolilor, in functie de necesitatile unitatilor. Daca o persoana nu va reusi sa ia de doua ori intr-un interval de cinci ani examenul de definitivat, aceasta va avea de-a lungul intregii sale cariere didactice titlul de profesor debutant.

* Invatamantul superior

In invatamantul superior vor exista trei categorii de universitati, primele fiind cele care vor pregati in special studii de licenta, putand in mod punctual sa aiba si programe de masterat. O a doua categorie va cuprinde universitatile care vor avea si studii licenta si de masterat si care vor putea, punctual, sa aiba si studii de doctorat, iar a treia categorie universitatile care vor merge cu studiile pana la studii doctorale si postdoctorale. Finantarea univesitatilor va fi facuta in functie de programele pe care le au, urmand ca unitatile care au studii de doctorat sa primeasca mai multi bani.

Membrii senatului universitatii vor fi alesi de catre toate cadrele didactice, iar pentru ocuparea postului de rector se va organiza un concurs la care comisia va fi formata 50% din cadrele universitatii si 50% din personalitati din diverse medii din afara universitatii. In plus, se va aboli criteriul vechimii in promovarea cadrelor didactice.

Numarul orelor de curs dintr-o saptamana va fi redus de la o medie de 25 la 20 in mediul primar si de la 30 la 25 la gimnaziu. "Reducerea numarului de ore nu inseamna ca pleaca in somaj cadrele didactice. Vor preda in cadrul Programului Scoala dupa Scoala", a anuntat Emil Boc. O alta prevedere impune ca 20% din ceea ce studiaza elevii de gimnaziu si 30% in cazul celor de liceu sa fie decis de consiliul de administratie al scolii.
Forma de finantare va fi de trei tipuri: finantarea de baza - se face raportat la standardele de cost, banii fiind repartizati direct scolii, complementara - banii sunt alocati primariilor si finantarea suplimentara - se acorda pentru premierea scolilor care au rezultate deosebite.

Între păsări - Mihai Eminescu

2011-01-03T01:30:00.000-08:00

Cum nu suntem două păsări,
Sub o straşină de stuf,
Cioc în cioc să stăm alături
Într-un cuib numai de puf !

Nu mi-ai scoate oare ochii
Cu-ascuţitul botişor
Şi alăturea cu mine
Sta-vei oare binişor?

Parcă mi te văd, drăguţă,
Că îmi zbori şi că te scap,
Stând pe gard, privind la mine,
Ai tot da cochet din cap.

Iară eu suit pe casă
Şi plouat de-atât amor,
M-aş umfla ursuz în pene
Şi aş sta într-un picior.

Activitate haotică în administraţia publică

2010-12-29T16:47:00.000-08:00

Regulamentele interne din administraţia ieşeană sunt nişte mari necunoscute pentru sutele de angajaţi care, paradoxal, ar trebui să-şi desfăşoare activităţile în funcţie de prevederile unor astfel de îndrumare de căpătâi. Cei mai mulţi dintre angajaţi nici nu ştiu că există un regulament al instituţiei în care lucrează. Interfaţa instituţiilor publice - atât oameni de imagine, comunicatori, dar şi directori şi şefi de servicii - habar nu are de regulamentele în baza cărora funcţionează instituţia pe care o servesc. Fişa instituţiei, dar şi a angajatului este dată uitării, iar răspunsurile angajaţilor demonstrează că parcurgerea celor câteva pagini în care sunt schiţate drepturile şi obligaţiile acestora a fost trecută la capitolul „moft”
Potrivit noului regulament ale Consiliului Judeţean (CJ), obţinerea de către angajaţii instituţiei a unor drepturi stipulate în Codul Muncii va fi condiţionată de un raport întreţinut cu conducerea instituţiei chiar în timpul orelor libere sau al concediului de odihnă. Astfel, pe durata concediului de odihnă, personalul angajat al CJ rămâne la dispoziţia lui Constantin Simirad sau înlocuitorului acestuia şi va depune la cabinetul unuia dintre aceştia date informative privind localitatea unde poate fi găsit, numărul de telefon şi orice alte mijloace de contactare în vederea rechemării acestuia din concediul de odihnă.

O altă prevedere din noul regulament interzice oferirea de bunuri, valori, sub formă de cadouri sau daruri, către persoanele care au calitatea de demnitari, care deţin funcţii de conducere şi de control în cadrul aparatului de specialitate al CJ, la momente aniversare sau cu prilejul sărbătorilor de Crăciun, Paşti sau alte sărbători, cu excepţia… florilor.

O altă obligaţie, care revine de altfel angajaţilor din mai toate instituţiile publice, face referire la înscrierea în registrul de evidenţă, pe baza biletului de voie ce se emite la Serviciul Resurse Umane şi Salarizare sau a ordinului de deplasare aprobat de conducerea instituţiei ori de câte ori intervin deplasări în interes personal sau de serviciu ce impun părăsirea instituţiei. Pentru acest lucru ar fi nevoie însă de licitaţii succesive pentru achiziţia de consumabile…

Fidelitate faţă de instituţie

Regulamentul intern al Primăriei a fost întocmit de către angajator, cu consultarea sindicatului, în 2007, an de graţie de la care ar fi urmat ca prevederile acestuia să fie aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor prin afişare la sediul primăriei şi la principalele subunităţi şi puncte de lucru. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, Serviciul Resurse Umane avea obligaţia de a trimite câte un exemplar, în copie xerox, directorilor executivi, precum şi tuturor conducătorilor compartimentelor funcţionale din instituţie. Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat, majoritatea angajaţilor nu au avut curiozitatea să îşi citească drepturile şi obligaţiile pe care le au în cadrul instituţiei. „Care regulament intern? Nu ştiu!”, a răspuns Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei, întrebat fiind unde se găseşte afişat acesta. Şi nu este singurul neştiutor. Majoritatea celor întrebaţi au ridicat din umeri, au zâmbit sau au dat în bâlbâială. „Regulamentul!? Este pe site... Prevede multe... Da` la mine, la CIC, se aplică întrutotul… Fiecare act mai mititel a fost făcut după o lege”, a spus, confuz, Vasile Tiron, şeful Centrul de Informare pentru Cetăţeni.

La rândul lor, prevederile din regulament sunt depăşite de foarte mult timp. Potrivit acestora, „accesul în instituţie este permis pe baza cardului de acces”. În realitate se intră pe baza acceptului poliţistului comunitar, care deschide uşa. „Salariaţii care se prezintă la serviciu după 15 minute de la începerea programului vor avea acces numai cu acordul şefului de sindicat”. Acest lucru, puţin obişnuit, a fost adăugat de umplutură, conform unor stasuri. „Accesul altor persoane din afara instituţiei se va face numai pe bază de ecuson”. În fapt, persoanele din afara instituţiei nu se deosebesc prin nimic de angajaţii primăriei. „Condicile de prezenţă se depun zilnic, până la ora 8.20, la Serviciul Resurse Umane, fiind interzisă completarea acestora după depunere”. De cele mai multe ori, în acestea se semnează şi după ora 9. Şi acestea sunt doar câteva dispoziţii care, cel puţin teoretic, ar trebui să fie respectate.

O altă obligaţie a angajaţilor este aceea de a fi fideli instituţiei, subînţelegându-se în fapt că e vorba de loialitate faţă de şefi. „Salariaţii municipalităţii au obligaţia de fidelitate faţă de primărie”, este una dintre cerinţele majore ale regulamentului intern al Primăriei. Una dintre primele obligaţii ale angajatorilor, care a fost încălcată, se referă însă la informarea salariaţilor asupra elementelor care privesc condiţiile de muncă şi desfăşurarea relaţiilor de muncă.

Regulament narcisist la Prefectură

Regulamentul Instituţiei Prefectului se vrea, la rândul său, unul perfecţionist, măcar prin truda cu care a fost încropit, asemenea fişei de post a unui manechin. „Imaginea noastră” este sintagma care defineşte orice mişcare sugerată în drepturile şi obligaţiilor funcţionarilor din Casa Pătrată. „Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi şi-a creat o bună imagine datorită profesionalismului de care angajaţii au dat dovadă în exercitarea atribuţiilor. Fiecărui salariat i se solicită să acţioneze astfel încât, prin profesionalismul său, să contribuie la consolidarea imaginii instituţiei. Beneficiarii activităţii noastre sunt în primul rând cetăţenii judeţului Iaşi, cărora trebuie să le câştigăm, prin toate mijloacele (n.r. - !?), încrederea”, se arată în introul stufosului regulamentul al Prefecturii. „Regulamentul intern nu este afişat pe site. Îl iau din reţeaua internă dacă vreau să iau la cunoştinţă ceva”, ne-a spus sigură pe ea Iuliana Cozlosche, şeful de cabinet al prefectului. Cum încercările ei repetate de a da de regulament „în reţeaua internă” au eşuat, a fost nevoită să întrebe un coleg. „Este informaţie publică? Bun, atunci o să-l punem pe site pentru consultare publică”, a dat verdictul Cozlosche, uzând bineînţeles pe faptul că Prefectura trebuie să îşi păstreze o imagine perfect apretată. Ca şi cum prin activitatea lor strict profesională funcţionarii nu reuşesc pe de-a-ntregul să ridice imaginea Prefecturii pe anumite culmi, cei care au redactat regulamentul îi pun şi la munca de jos, la şmotru. „Mediul de lucru contribuie în mod decisiv la rezultatele activităţii profesionale, dar şi la imaginea Instituţiei. De aceea, toţi angajaţii au obligaţia permanentă de a păstra curăţenia şi ordinea la locul de muncă. Această regulă este valabilă şi pentru spaţiile de folosinţă comună. Prin comportamentul pe care îl are faţă de cetăţeni, fiecare angajat trebuie să contribuie într-un mod hotărâtor la consolidarea imaginii instituţiei”, se arată în regulament. Dacă la primărie orice deplasare sau întârziere se reglează cu şeful de sindicat sau cu registrul de poartă, la Prefectură acest lucru este permis doar cu aprobare de la şef. „Deplasarea salariaţilor instituţiei în interesul serviciului cu autoturismul proprietate personală este posibilă numai cu aprobarea prealabilă a prefectului”, se arată în regulament.

Şi pentru a fi în consonanţă cu colegii din cealaltă jumătate a Casei Pătrate, pe durata efectuării concediului de odihnă, salariaţii din cadrul aparatului de specialitate al prefectului vor depune la Compartimentul Resurse Umane date informative cuprinzând localitatea unde poate fi găsit, număr de telefon şi orice alte mijloace de contactare în vederea rechemării acestuia din concediul de odihnă, „dacă interesele Prefecturii Iaşi reclamă prezenţa acestora la serviciu”. De asemenea, „loialitatea şi ataşamentul faţă de obiectivele instituţiei vor fi apreciate şi vor determina, împreună cu performanţele individuale, evaluarea activităţii”. Specificarea acelor obiective prin prisma cărora un conţopist poate urca rapid treptele ierarhice rămân la rândul lor la aprecierea sutelor de funcţionari pentru care sfârşitul orelor de program este un deziderat mai înalt decât asimilarea unui regulament.

Sursa:www.evenimentul.ro
Nelu Păunescu

Craciun fericit!

2010-12-24T08:35:00.001-08:00

Craciun fericit tuturor!
La multi ani si celor care isi serbeaza ziua de nastere sau ziua numelui.

Legea care aduce bani partidelor pentru campania electorala

2010-12-24T03:57:00.000-08:00

Legea 178 din 1 octombrie 2010 (Legea 178/2010)
a parteneriatului public-privat

Publicat in Monitorul Oficial 676 din 5 octombrie 2010 (M. Of. 676/2010)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

SECTIUNEA 1
Scop. Principii

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat ce are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz.
Art. 2. - Scopul prezentei legi il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private.
Art. 3. -
(1) Principiile de baza ale parteneriatului public-privat sunt:
a) nediscriminarea - asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la procedura de incheiere a contractului de parteneriat public-privat si sa aiba sansa de a deveni contractant;
b) tratamentul egal - stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul procedurii de incheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinte, criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a participa la procedura de atribuire si de a deveni contractant;
c) transparenta - aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurilor de incheiere a contractului de parteneriat public-privat;
d) proportionalitatea - asigurarea corelatiei juste intre scopul urmarit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public-privat si cerintele solicitate, in sensul existentei echilibrului intre obiectivul urmarit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat si cerintele reale, intre cerintele reale si conditiile impuse investitorului privat, precum si intre criteriile de selectie si clauzele contractuale;
e) eficienta utilizarii fondurilor - aplicarea procedurilor de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat si utilizarea de criterii trebuie sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii rezultatului urmarit, luand in considerare si efectele concrete preconizate a se obtine in domeniul social si in cel al protectiei mediului si promovarii dezvoltarii durabile;
f) asumarea raspunderii - determinarea clara a sarcinilor, responsabilitatilor partilor implicate in procesul de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii, independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.
(2) Proiectul de parteneriat public-privat are in vedere urmatoarele:
a) cooperarea dintre partenerul public si partenerul privat;
b) modul de finantare a proiectului de parteneriat public-privat este privat;
c) in cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finanta si de a pune in aplicare obiectivele de interes public, precum si de a respecta prevederile contractului de parteneriat public-privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face in mod proportional si echitabil intre partenerul public si cel privat.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

Art. 4. - In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) bun public - bunul care apartine domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, sau un bun ce apartine domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, astfel cum este definit la art. 4 din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) lucrare publica - investitia care se finanteaza din fonduri private in vederea realizarii unui bun sau serviciu public;
c) serviciu public - totalitatea actiunilor si activitatilor prin care se asigura satisfacerea nevoilor de utilitate si interes public general sau local ale colectivitatilor;
d) proiect public-privat - proiectul care se realizeaza in intregime sau partial cu resurse financiare proprii sau atrase de catre investitor, pe baza unui model de parteneriat public-privat, in urma caruia va rezulta un bun sau un serviciu public;
e) investitor privat - orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice, romana sau straina, care este dispusa sa asigure finantarea pentru una sau mai multe dintre etapele unui proiect de parteneriat public-privat, prevazute la art. 1;
f) companie de proiect - societatea comerciala rezidenta in Romania, avand ca asociati sau actionari atat partenerul public, cat si pe cel privat, care sunt reprezentati in mod proportional in functie de participarea la proiectul de parteneriat public-privat, partenerul public participand cu aport in natura;
g) contract de parteneriat public-privat sau contract de proiect - actul juridic care stipuleaza drepturile si obligatiile partenerului public si ale investitorului pentru intreaga perioada de functionare a parteneriatului public-privat, acoperind una sau mai multe dintre etapele proiectului de parteneriat public-privat, pe o durata determinata;
h) autoritate publica centrala - Guvernul Romaniei, reprezentat de unul sau mai multe ministere sau autoritati ori institutii publice, responsabile pentru proiectele de parteneriat public-privat de interes public general;
i) autoritate publica locala - organismul de decizie publica constituit si functionand, dupa caz, la nivelul judetului, municipiului, orasului sau comunei, responsabil pentru proiectele de parteneriat public-privat de interes local;
j) autoritate publica - orice autoritate publica centrala sau autoritate publica locala, asa cum au fost definite in prezenta lege;
k) acord de proiect - actul juridic, premergator contractului de parteneriat public-privat sau contractului de proiect, incheiat intre partenerul public si investitor in vederea pregatirii contractului de parteneriat public-privat;
l) anunt de intentie pentru parteneriat public-privat - documentul formal publicat de partenerul public in vederea demararii unei proceduri de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat, in conformitate cu prevederile prezentei legi privind contractele de parteneriat public-privat;
m) document atasat anuntului de intentie sau document atasat - documentul intocmit de partenerul public pentru a comunica tuturor investitorilor interesati descrierea proiectului avut in vedere, descrierea serviciilor necesare, programul de implementare a proiectului, cerintele de capacitate si criteriile de selectie a investitorilor, precum si modalitatea de selectie a investitorilor interesati;
n) finantatorul proiectului public-privat - persoana fizica sau juridica care pune la dispozitia companiei de proiect mijloacele financiare necesare participarii acestora la realizarea proiectului public-privat;
o) nonactive - active inregistrate numai in evidenta companiei de proiect, care, chiar daca provin de la partenerul public implicat, ca participare la proiectul de parteneriat public-privat pe toata perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, nu vor fi evidentiate in bilantul contabil al acestuia;
p) incheierea contractului - procedura administrativa de intrare in vigoare a unui contract de parteneriat public-privat prin semnare si parafare;
q) durata determinata - perioada negociata, in care se deruleaza contractul parteneriatului public-privat si care asigura investitorului privat recuperarea finantarii.

SECTIUNEA a 3-a
Tipuri de activitati in proiectele de parteneriat public-privat

Art. 5. - In sensul prezentei legi, parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, in functie de nivelul de implicare a investitorului.
Art. 6. -
(1) Prin contractele de parteneriat public-privat investitorului privat ii sunt transferate obligatii ale partenerului public, cum ar fi:
a) proiectarea, incepand cu faza de proiect tehnic;
b) constructia;
c) dezvoltarea;
d) reabilitarea/modernizarea;
e) operarea;
f) intretinerea;
g) finantarea.
(2) La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1).
(3) Partenerii pot stabili prin contractul de parteneriat public-privat si alte activitati pe care sa le desfasoare compania de proiect, cu conditia respectarii prevederilor prezentei legi.

SECTIUNEA a 4-a
Parteneri publici

Art. 7. - In cadrul contractului de parteneriat public-privat, autoritatile publice definite la art. 4 lit. j) sunt parteneri publici.
Art. 8. - Este partener public, in sensul prezentei legi:
a) oricare organism al statului, autoritate publica sau institutie publica, care actioneaza la nivel central, regional ori local;
b) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care este finantat, in majoritate, de catre un partener public, astfel cum este definit la lit. a), ori de catre un organism de drept public;
c) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, ce a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla in subordinea ori este supus controlului unui partener public, astfel cum este definit la lit. a), sau unui alt organism de drept public;
d) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, ce a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care are in componenta consiliului de administratie/organului de conducere ori de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia, numiti de catre un partener public, astfel cum este definit la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public;
e) oricare asociere formata din unul sau mai multi parteneri publici dintre cei prevazuti la lit. a)-d).

SECTIUNEA a 5-a
Domeniu de aplicare. Exceptii

Art. 9. - Prezenta lege se aplica pentru:
a) derularea unui proiect de parteneriat public-privat, in conformitate cu obiectul prezentei legi, intre un partener public si un investitor privat, ca urmare a aplicarii uneia dintre procedurile de desemnare a partenerului privat prevazute de prezenta lege;
b) incheierea acordului de proiect;
c) infiintarea si reglementarea functionarii companiei de proiect.
Art. 10. - Prezenta lege nu se aplica pentru incheierea unui contract de parteneriat public-privat in cazul in care se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) contractul a fost declarat cu caracter secret de catre autoritatile abilitate, potrivit prevederilor legale in vigoare;
b) contractelor de concesiune de lucrari publice si concesiune de servicii reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si de legislatia conexa;
c) indeplinirea contractului necesita impunerea unor masuri speciale de siguranta si securitate nationala, potrivit prevederilor legale in vigoare;
d) protectia unor interese de stat impune acest lucru;
e) contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007, si de legislatia conexa;
f) contractelor de asociere in participatiune reglementate conform legii.
Art. 11. - Prezenta lege nu se aplica pentru incheierea contractului de parteneriat public-privat care:
a) are ca obiect cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;
b) se refera la cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de programe destinate difuzarii, de catre institutii de radiodifuziune si televiziune;
c) se refera la prestarea de servicii de arbitraj si conciliere;
d) se refera la prestarea de servicii financiare in legatura cu emiterea, cumpararea, vanzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in special operatii ale partenerului public efectuate in scopul atragerii de resurse financiare si/sau de capital, precum si la prestarea de servicii specifice unei banci centrale de catre Banca Nationala a Romaniei;
e) se refera la angajarea de forta de munca, respectiv incheierea de contracte de munca;
f) se refera la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate in totalitate de catre partenerul public si ale caror rezultate nu sunt destinate, in mod exclusiv, acestuia pentru propriul beneficiu.
Art. 12. - Prezenta lege nu se aplica atunci cand contractul de parteneriat public-privat este incheiat ca urmare a:
a) unui acord international incheiat in conformitate cu prevederile tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care vizeaza furnizarea de produse sau executia de lucrari, destinate implementarii ori exploatarii unui proiect in comun cu statele semnatare, si numai daca prin acordul respectiv a fost mentionata o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv;
b) unui acord international referitor la stationarea de trupe si numai daca prin acordul respectiv a fost prevazuta o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv;
c) aplicarii unei proceduri specifice unei organizatii internationale.

CAPITOLUL II
Reguli aplicabile pentru incheierea contractului de
parteneriat public-privat

SECTIUNEA 1
Reguli generale

Art. 13. - La incheierea contractului, partenerul public si investitorul privat interesat sa participe la proiectul de parteneriat public-privat au obligatia de a respecta principiile prevazute la art. 3.
Art. 14. -
(1) Etapele care conduc la incheierea unui contract de parteneriat public-privat sunt:
a) initierea proiectului de parteneriat public-privat prin publicarea anuntului de intentie de catre partenerul public;
b) analiza si selectia preliminara a unor investitori privati, premergatoare incheierii acordului de proiect care este in sarcina partenerului public;
c) negocierea este etapa prin care autoritatea publica deruleaza consultari cu investitorii privati selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv valoarea investitiei, perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, cu investitorii selectati;
d) incheierea contractului de parteneriat public-privat.
(2) Ulterior incheierii contractului de parteneriat public-privat sunt demarate procedurile legale pentru constituirea companiei de proiect ca societate comerciala rezidenta in Romania in vederea realizarii obiectivelor contractului de parteneriat public-privat.
Art. 15. - Elementele de baza ale unui proiect de parteneriat public-privat sunt, dupa caz:
a) initierea;
b) finantarea;
c) proiectarea;
d) construirea/realizarea;
e) reabilitarea/modernizarea;
f) intretinerea, managementul/operarea;
g) derularea de operatiuni comerciale;
h) transferul proiectului catre partenerul public la finalizarea acestuia.
Art. 16. - Regulile generale obligatorii care se iau in considerare pe tot parcursul etapelor de initiere, negociere si finalizare a unui contract de parteneriat public-privat sunt:
a) in cazul unui proiect de parteneriat public-privat, partenerii colaboreaza in mod obligatoriu in baza unor raporturi contractuale;
b) diviziunea responsabilitatilor, a valorii de finantare si a riscurilor sunt convenite prin contract;
c) pe parcursul derularii unui contract de parteneriat-public privat, drepturile si obligatiile corelative ale partenerilor nu pot fi cesionate;
d) bunurile ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat pot fi considerate nonactive, conform reglementarilor contabile, nationale si europene in vigoare, in functie de modalitatea de repartitie a riscurilor in cadrul proiectului;
e) prevederile lit. d) se aplica corespunzator si fluxurilor de numerar ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;
f) pe perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, activele implicate in proiect sunt clasificate ca nonactive si nu vor fi inregistrate in situatia financiara trimestriala si anuala a partenerului public implicat;
g) pe perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, activele enuntate la lit. f) vor fi inregistrate in balanta de verificare si situatia financiara anuala ale companiei de proiect, cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (2) si art. 35.
Art. 17. - Un contract de parteneriat public-privat se refera la realizarea unui singur proiect de parteneriat public-privat, cu realizarea tuturor elementelor din cadrul acestuia.

SECTIUNEA a 2-a
Etapele de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat

Art. 18. - Procesul de atribuire a proiectului public-privat, analiza si selectia preliminara a investitorilor privati, incheierea acordului de proiect, negocierea si incheierea contractului de parteneriat public-privat se deruleaza dupa cum urmeaza:
a) definirea si aprobarea de catre partenerul public a oportunitatii de demarare a proiectului de parteneriat public-privat;
b) elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate sau de fundamentare de catre partenerul public;
c) elaborarea de catre partenerul public a documentului atasat la anuntul de intentie;
d) constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie de catre partenerul public si numirea acesteia prin ordin, decizie sau dispozitie, dupa caz;
e) elaborarea si aprobarea criteriilor de evaluare, a grilelor de punctaj si a modului de tratare a scrisorilor de intentie intarziate sau primite nesigilate si aprobarea acestora prin ordin, decizie sau dispozitie, emise de catre partenerul public;
f) elaborarea si aprobarea criteriilor de negociere cu investitorii privati selectati, semnatari ai acordului de proiect, in vederea selectarii partenerului privat cu care se va incheia contractul de parteneriat public-privat;
g) publicarea anuntului de intentie;
h) distribuirea, fara plata, a documentului atasat la anuntul de intentie;
i) primirea si inregistrarea plicurilor ce contin scrisorile de intentie elaborate de investitorii privati interesati;
j) convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor continand scrisorile de intentie in prezenta tuturor membrilor comisiei;
k) evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor anexate la acestea;
l) intocmirea raportului de evaluare de catre comisia de evaluare si prezentarea acestuia partenerului public spre aprobare;
m) invitarea investitorilor privati selectati la negocierea si semnarea acordului de proiect;
n) constituirea de catre partenerul public a comisiei de negociere cu investitorii privati selectati, semnatari ai acordului de proiect si numirea acesteia prin ordin, decizie sau dispozitie, dupa caz;
o) aplicarea criteriilor de negociere cu investitorii privati selectati, semnatari ai acordului de proiect, in vederea selectarii partenerului privat cu care se va incheia contractul de parteneriat public-privat;
p) desfasurarea negocierilor pentru selectarea partenerului privat cu care se va incheia contractul de parteneriat public-privat;
q) prezentarea ofertei finale, rezultate in urma negocierilor desfasurate conform lit. o), a partenerului privat selectat;
r) incheierea contractului de parteneriat public-privat cu partenerul privat selectat si publicarea acestuia.
Art. 19. - Partenerul privat selectat potrivit art. 18 lit. p) are obligatia de a include in oferta finala lista cuprinzand persoanele care au calitatea de intreprinderi afiliate acestuia si, de asemenea, are obligatia de a actualiza aceasta lista in mod permanent, pana la finalizarea contractului de parteneriat public-privat.
Art. 20. - Partenerul public va elabora si aproba normele proprii pentru infiintarea comisiilor, elaborarea criteriilor si derularea etapelor de definire a proiectului public-privat si de selectie a investitorilor privati. Normele respective au la baza reglementarile prezentei legi si ale actelor normative in domeniu, elaborate de institutiile competente.

SECTIUNEA a 3-a
Termenele minime de derulare a etapelor de definire a proiectului
public-privat si de selectie a investitorilor privati

Art. 21. - Distribuirea, fara plata, a documentului atasat se va face de catre partenerul public, in termen de maximum 4 zile lucratoare de la data aparitiei anuntului de intentie.
Art. 22. - Termenele dintre etapele de definire a proiectului de parteneriat public-privat pana la data semnarii contractului nu pot fi mai mici de:
a) 22 zile lucratoare de la data publicarii anuntului de intentie si pana la primirea si inregistrarea plicurilor ce contin scrisorile de intentie elaborate de investitorii privati interesati;
b) 5 zile lucratoare de la data primirii si inregistrarii documentelor de oferta elaborate de investitori privati interesati, pana la convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor continand scrisorile de intentie si evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor anexate la acestea;
c) 5 zile lucratoare de la data evaluarii scrisorilor de intentie si a documentelor anexate la acestea, pana la intocmirea raportului de evaluare, adjudecare si prezentarea acestuia partenerului public spre aprobare;
d) doua zile lucratoare de la data intocmirii raportului de evaluare aprobat, pana la invitarea investitorilor privati selectati la negocierea si semnarea acordului de proiect;
e) 5 zile lucratoare de negocieri cu investitorii privati cu care s-au incheiat acorduri de proiect, in vederea selectarii partenerului privat cu care se va incheia contractul de parteneriat public-privat;
f) 8 zile lucratoare de la data incheierii negocierilor prevazute la lit. e), pana la depunerea ofertei finale de catre partenerul privat selectat;
g) 3 zile lucratoare pentru perfectarea si semnarea contractului de parteneriat public-privat.
CAPITOLUL III
Conditii de initiere si incetare a proiectului
de parteneriat public-privat

SECTIUNEA 1
Conditii de initiere a proiectului de parteneriat public-privat

Art. 23. -
(1) Initierea unui proiect de parteneriat public-privat apartine partenerului public.
(2) Pentru initierea unui proiect de parteneriat public-privat, initiatorul intocmeste un studiu de fundamentare si prefezabilitate.
(3) Costurile generate de realizarea studiului de prefezabilitate sau de fundamentare cad in sarcina initiatorului.
Art. 24. -
(1) Partenerul public este obligat sa publice in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si, in cazul in care valoarea proiectului depaseste 5 milioane euro, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, anuntul de intentie a unui proiect de parteneriat public-privat.
(2) SEAP pune la dispozitia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informatii specializat, suportul tehnic necesar asigurarii transparentei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzand anuntul de intentie, etapa de selectie, etapa de negociere si atribuirea contractului de parteneriat public-privat.

SECTIUNEA a 2-a
Conditii de incetare a proiectului de parteneriat public-privat

Art. 25. -
(1) Parteneriatul public-privat inceteaza:
a) in cazul expirarii termenului contractului incheiat intre partenerul public si partenerul privat;
b) in baza acordului dintre partenerul public si partenerul privat;
c) in alte cazuri prevazute de lege sau de contract.
(2) In cazul incetarii contractului de parteneriat public-privat prin expirarea termenului, investitorul privat este obligat sa restituie partenerului public bunurile publice si bunurile rezultate din derularea contractului de parteneriat public-privat, in mod gratuit si libere de orice sarcini, conform prevederilor prezentei legi.
(3) In cazul incetarii contractului de parteneriat public-privat, investitorul privat este obligat sa asigure continuitatea activitatii sau prestarii serviciilor, in conditiile stipulate in contract, pana la preluarea acestora de catre partenerul public sau de catre noul investitor privat, in conditiile art. 26.
(4) In cazul in care partenerul privat sesizeaza existenta unor cauze sau iminenta producerii unor evenimente de natura sa conduca la imposibilitatea realizarii activitatii sau prestarii serviciului de interes public, acesta notifica in termen de maximum 48 de ore acest fapt partenerului public, in vederea luarii masurilor ce se impun pentru asigurarea continuitatii activitatii sau a serviciului.
(5) In cazul in care partenerul privat se retrage unilateral din contractul de parteneriat public-privat, investitia consumata pana la acel moment ramane ca participare la realizarea proiectului respectiv, compania de proiect si partenerul public neavand nicio obligatie de returnare a valorii investitiei respective catre partenerul privat.
Art. 26. - Pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de dizolvare a companiei de proiect, la incetarea contractului de parteneriat public-privat, partile contractului de parteneriat public-privat sunt tinute de respectarea obligatiilor ce le revin potrivit legii si/sau contractului.

CAPITOLUL IV
Contractul de parteneriat public-privat

Art. 27. - Contractul de proiect de parteneriat public-privat se incheie intre partenerul public si investitorul privat, selectat cu respectarea procedurii prevazute la art. 18 si avand in vedere:
a) tipul de activitati convenite potrivit prevederilor art. 6;
b) stabilirea concreta, in functie de tipul de activitati, a obligatiilor partilor in cadrul proiectului de parteneriat public-privat;
c) valoarea negociata a investitiei care face obiectul contractului de proiect de parteneriat public-privat;
d) perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat si termenul de finalizare a acestuia;
e) definirea calendarului de derulare a contractului de parteneriat public-privat, care stabileste termenele de: elaborare a studiului de fezabilitate, realizare a proiectului de executie, derulare a finantarii, realizare a obiectivului public, intretinere/administrare/operare a obiectivului pana la finalizarea contractului de parteneriat public-privat, predare a obiectivului catre partenerul public;
f) cotele de participare la proiectul de parteneriat public-privat care stau la baza proportiilor de participare la compania de proiect si lista bunurilor de natura patrimoniului public sau privat pe care le aduc partenerii;
g) repartizarea riscurilor dintre partenerul public si partenerul privat pe toata perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
h) criteriile de performanta cu privire la indeplinirea obiectivelor contractului de parteneriat public-privat;
i) clauzele de retragere din proiect;
j) penalitatile pentru situatia cand nu se indeplinesc obiectivele stabilite in contract.

SECTIUNEA 1
Principii si reguli generale de atribuire a contractului
de parteneriat public-privat

Art. 28. -
(1) Partenerul public continua negocierile cu investitorii selectati, cu respectarea dispozitiilor art. 18 lit. j)-l). In urma acestor negocieri, partenerul public emite o decizie cuprinzand lista investitorilor selectati, ierarhizati conform criteriilor stabilite prin normele proprii elaborate in baza prevederilor prezentei legi.
(2) Orice investitor interesat are posibilitatea de a contesta, la partenerul public sau in instanta, decizia privind desemnarea partenerului privat si orice alte decizii luate de acesta pe perioada derularii procedurii de atribuire, cu obligarea acestuia la depunerea unei garantii de 2% din valoarea estimata. Partenerul public este obligat sa dea raspuns la contestatii in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data depunerii contestatiei, dupa care procedura se va continua. Solutia data de instanta devine obligatorie la data pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive si executorii.
(3) In cazul in care negocierile cu primul clasat nu pot conduce la incheierea unui contract de proiect de parteneriat public-privat, partenerul public incepe negocierile, pe rand, cu urmatorii investitori selectati, in ordinea ierarhica a selectiei, pana la obtinerea unui rezultat favorabil.
(4) In cazul nefinalizarii unui contract de proiect de parteneriat public-privat cu niciunul dintre investitorii selectionati, partenerul public are dreptul la reluarea intregii proceduri. Dupa caz, inainte de reluarea procedurii, partenerul public poate sa refaca sau sa completeze studiul de fundamentare/prefezabilitate si/sau sa schimbe unele date din documentul atasat.
(5) Procedura de negociere se deruleaza chiar daca se depune o singura oferta, cu conditia ca aceasta, impreuna cu documentele anexate de catre investitorul privat interesat, sa respecte cerintele minime impuse de anuntul de intentie si documentul atasat, elaborate de partenerul public.
(6) In conditiile in care partile au decis continuarea proiectului de parteneriat public-privat, acestea procedeaza la pregatirea si negocierea termenilor si a clauzelor contractului de proiect de parteneriat public-privat.
(7) Conditiile de infiintare a companiei de proiect se includ in continutul contractului de proiect de parteneriat public-privat.

SECTIUNEA a 2-a
Reguli pentru atribuirea contractelor de parteneriat public-privat

Art. 29. - Contractul de proiect de parteneriat public-privat in forma negociata este supus, dupa caz, aprobarii Guvernului sau autoritatii publice, in calitate de titulari ai dreptului de administrare a bunului care face obiectul parteneriatului public-privat. Forma finala astfel aprobata nu poate fi modificata prin acordul partilor decat printr-un act de cel putin nivelul celui prin care s-a aprobat contractul.
Art. 30. -
(1) La finalizarea contractului de parteneriat public-privat, compania de proiect transfera, cu titlu gratuit, bunul public realizat prin contractul de parteneriat public-privat catre partenerul public, in buna stare, exploatabil si liber de orice sarcina sau obligatie. Conditiile tehnice de transfer sunt definite in contractul de parteneriat public-privat. In cazul bunurilor imobile, transferul dreptului de proprietate, sub sanctiunea nulitatii absolute, se va face cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii privind transferul dreptului de proprietate a bunurilor imobile sau ale dezmembramintelor acestuia.
(2) Proprietatile rezultate prin implementarea proiectului public-privat si terenurile ocupate de proiect, in afara bunurilor proprietate publica, si care nu pot fi instrainate sau grevate pot fi ipotecate, gajate si pot constitui garantii pentru finantatorul proiectului public-privat, pe perioada de validitate a contractului.
Art. 31. - Perioada de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat se stabileste in baza ofertei finale depuse de investitorul selectat si a negocierilor finale care au in vedere o analiza economico-financiara reala si riguroasa a proiectului, bazata pe criterii economice si in conformitate cu legislatia in vigoare.

CAPITOLUL V
Reguli speciale pentru infiintarea companiei de proiect

Art. 32. - Compania de proiect definita la art. 4 lit. f) se organizeaza si functioneaza conform legislatiei in vigoare, ca o societate comerciala al carei capital social este detinut de catre partenerul public si investitorul privat.
Art. 33. -
(1) Compania de proiect functioneaza pe toata perioada de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat si se lichideaza conform legii la data incheierii acestuia.
(2) Intre compania de proiect si cei 2 parteneri se va incheia un contract de administrare pentru bunurile de patrimoniu incredintate spre administrare si un contract de servicii.
Art. 34. - Compania de proiect are ca obiect principal de activitate operarea si gestionarea, pe principii economice, conform legii si statutului propriu de infiintare si functionare, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat prin preluarea obligatiilor de la partile contractante, precum si transferul in conformitate cu art. 30 alin. (1) al bunului si serviciilor care fac obiectul acestuia, in beneficiul public, prin partenerul public.
Art. 35. - Pe toata perioada de functionare a companiei de proiect, aceasta nu poate sa isi schimbe obiectul de activitate si nu poate desfasura operatiuni economice in afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creata sau al dezvoltarii acestuia in folosul comunitatii.
Art. 36. - Compania de proiect va fi condusa de un consiliu de administratie, in care cei 2 parteneri vor fi reprezentati proportional cu participarea prevazuta la art. 27 lit. f).
Art. 37. - Compania de proiect nu are dreptul sa ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participa la proiectul de parteneriat public-privat, pe toata perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, si nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract.
CAPITOLUL VI
Organizarea activitatii de coordonare a proiectelor
de parteneriat public-privat

Art. 38. -
(1) Coordonarea si monitorizarea centralizata a derularii proiectelor de parteneriat public-privat se realizeaza de catre Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si reorganizata potrivit Hotararii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat se reorganizeaza prin hotarare a Guvernului la nivel de directie generala in subordinea Secretariatului General al Guvernului si va avea rol de institutie centrala in domeniul proiectelor de parteneriat public-privat si are ca atributie principala indrumarea si monitorizarea partenerilor publici si a investitorilor privati interesati in activitatea de organizare si derulare a unui proiect de parteneriat public-privat, in conditiile legii.
(3) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat va constitui o baza de date publica, integrata, unica si actualizata, cuprinzand toate proiectele de parteneriat public-privat anuntate, precum si arhiva proiectelor in desfasurare si/sau finalizate.
Art. 39. - Prin decizii interne pot fi organizate si puse in functiune, daca se justifica, unitati interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat la nivelul autoritatilor publice care deruleaza cel putin doua proiecte de parteneriat public-privat.

CAPITOLUL VII
Sanctiuni

Art. 40. - Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are dreptul de a solicita in instanta constatarea nulitatii absolute a contractelor de parteneriat public-privat incheiate cu incalcarea prevederilor prezentei legi, in conditiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 41. - Retragerea din contract inainte de termenul stabilit sau neindeplinirea obligatiilor contractuale se sanctioneaza cu plata unor penalitati care vor fi specificate in mod expres in contractul incheiat intre partenerul public si cel privat.

CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 42. - In masura in care prezenta lege nu prevede altfel, dispozitiile acesteia se completeaza cu dreptul comun.
Art. 43. - Proprietatea intelectuala dobandita in procesul realizarii parteneriatului public-privat apartine partenerului privat, daca contractul nu prevede altfel.
Art. 44. - In cazul in care se indeplinesc conditiile unui proiect de parteneriat public-privat si nu se incalca interese de ordin public, dispozitiile prezentei legi pot fi aplicate si in cazul activitatilor relevante definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare - cap. VIII "Contracte sectoriale", sectiunea 1 "Activitati relevante".
Art. 45. - Delimitarea terenurilor, a culoarelor si a amplasamentelor necesare pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat se realizeaza in baza documentatiei cadastrale, de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobata potrivit legii, a studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice.
Art. 46. - In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul aproba normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 47. - Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 1 octombrie 2010.
Nr. 178.

Despre facebook

2010-12-21T09:40:00.000-08:00

Facebook-ul ma amuza - multi dintre utilizatori dau comentarii la o poza dupa care uit sa se mai opreasca si vorbesc intre ei (dar nu pe chat).. altii,(foarte multi)- trec dintr-o relatie in alta: intr-o relatie; intr-o relatie deschisa; căsătorit/a cu ... ;
divortat/a ; singur/a; divortat/a :)) unii isi modifica Starea nu mult timp dupa ce s-au "casatorit" :)).. la cateva zile..sau saptamani..?
Daca are la status: "intr-o relatie" - toata lumea e fericita pt el sau ea :)) si primeste comentarii.. iar daca modifica starea(nu la mult timp dupa ce a modificat-o initial)... singur sau divortat, toata lumea e trista! Tare nu ?
Mi-am facut si eu cont.. cum naiba..m-am emancipat si eu.. nu numai voi sa aveti!
Mda.. mi-au starnit curiozitatea colegii de facultate :D ..poti "intalni"(virtual) prieteni pe care nu i-ai vazut de mult timp.. ai si chat :)) .. aaa esti anuntat si cand e ziua cuiva..etc.
Cel mai enervant lucru: unii, au ferma... cultiva.. se trezesc si noaptea sa isi culeaga recolta...ma enerveaza ca sunt bombardat cu tot felu' de jocuri

Imnunitate; parlamentari; Basescu Traian; prostie;

2010-12-14T13:08:00.000-08:00

Intr-o alta postare voi reaminti de propunerile mele legislative – de modificare a constitutiei si de modificare a statutului deputatilor si senatorilor --- (modificari ce privesc imunitatea parlamentara.. parlament unicameral-300 deputati, pensii , etc….) din 2008 ( asta inainte ca marinarul Basescu sa vina el cu asa o propunere..unicameral-300 – prin care sa traga in teapa electoratul plus alte modificari INFIME ale constitutiei)
Nici nu ma misca.. in vre-un fel votul deputatilor care au respins extinderea urmaririi penale si efectuarea unor perchezitii in cazul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi…este ceva normal la noi ca deputatii sa se apere intre ei cand savarsesc fapte ilicite…AU IMUNITATE. –se apara intre ei… chiar de nu-s colegi de partid..
Totul mergea perfect in vara lu’ 2008… Ridzi cu ale ei... Udrea isi facea imprumut de 1 000 000 de euro (char daca nu are de unde plati .. avand un amarat de salar.. – parca stia ca-i merge bine- chiar mai bine decat se astepta).. sa mai amintim si de Sorina Placinta… care, tot atunci isi promova prin parlament afacerea cu costume…
Tot nu-i inteleg pe romani.. cum pot trimite in Parlament asemenea specimene… “sa-i reprezinte” pardon.. sa ne reprezinte … sau un asemenea Presedinte...fie ca vreau sau nu vreau este si presedintele meu… chiar daca nu l-am votat .. este si presedintele meu… sau cum ar spune altii “seful statului”- impropriu zis.. cum ii zic unii idioti..ziaristi..chiar si profesori ! – este o tema interesanta pe care s-ar discuta foarte mult...
Sunt fascinat…
Sa-l citez pe Eminescu.. pentru a nu stiu cata oara…
"Un popor, căruia-i e silă de orice muncă stiinţifică, al cărui prisos de inteligenţă se consumă în lucrarea de sigur cea mai uşoară a minţii omeneşti, în suduiri sau ridicarea în cer a guvernanţilor săi, nu poate fi numit un popor inteligent."

Deputatii s-au facut scut in cazul Ridzi, respingand extinderea urmaririi penale

2010-12-14T12:04:00.000-08:00

Deputatii au respins, marti, extinderea urmaririi penale si efectuarea unei perchezitii informatice in cazul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi. Propunerea a fost respinsa cu 113 voturi "impotriva" si 110 "pentru". Votul a fost unul secret, cu bile.

Reprezentantii PSD, PNL si PDL au pledat in plenul Camerei pentru ca justitia sa-si faca datoria in cazul fostului ministru. Acestia au aratat ca "nevinovatia se probeaza in fata instantelor".

Presedintele Traian Basescu a lansat, marti, un apel la parlamentarii din arcul guvernamental si in special din PDL de a da un vot "in favoarea justitiei" in cele doua cazuri aflate pe ordinea de zi a Parlamentului.

Seful statului a declarat si saptamana trecuta, la TVR 1, ca, daca PDL nu revine cu fapte la ceea ce sustinea cand era in opozitie pe tema anticoruptiei, atunci isi diminueaza sansele de a mai fi un partid important pe esichierul politic. Presedintele a mai spus atunci ca decizia din Comisia juridica a Camerei in cazul Ridzi este inadmisibila din punctul de vedere al PDL, mentionand ca spera ca plenul sa fie "mai intelept".

Monica Iacob-Ridzi este acuzata de abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie, in forma continuata, uz de fals.

Anchetatorii au calculat un prejudiciu de peste 100.000 de euro, ca urmare a achizitionarii de catre Ministerul Tineretului si sportului a unor produse electronice, printre care laptopuri, un frigider si o scena.
Sursa:antena1.ro

Cartile de munca vor fi inlocuite cu un registru electronic

2010-12-11T14:26:00.000-08:00

Offf... legiuitor prost...

Asa au zis si ungurii ... numai ca la putin timp dupa ce au renuntat la carnetele de munca, le-au reintrodus pentru ca au ajuns la concluzia ca sunt mai sigure decat o baza de date electronica.

Exclusiv / Băsescu, te-ai înţeles cu germanii?

2010-12-07T22:16:00.000-08:00

8 Decembrie 2010 | Articol semnat de Gabriel Penes
www.libertatea.ro

Eugen Anca, unul dintre personajele menţionate ieri de Radu Golban in "afacerea datoriei germane" de 19 miliarde de euro, şi-a precizat punctul de vedere pentru Libertatea. Replica lui se referă însă şi la posibila existenţă a unui angajament luat de Traian Băsescu, prin care preşedintele s-ar fi obligat să nu mai ceară detalii sau explicaţii privind datoria Germaniei.

Libertatea v-a prezentat ieri dezvăluirea făcută de Radu Golban conform căreia cei doi emisari români care l-au vizitat în Elveţia au fost Gelu Voican Voiculescu şi Eugen Anca, primul fiind şi cel care i-a transmis telefonic ameninţările la viaţa lui. Dacă Gelu Voican nu a dorit să comenteze afimaţia lui Golban, în schimb Eugen Anca a avut mai multe de declarat în acest sens.

“Despre acea ameninţare pomenită de domnul Golban pot spune că era vorba, pur şi simplu, de un comentariu apărut pe blogul unui jurnalist, în care cineva scria că domnul Golban ar trebui să aibă grijă la securitatea sa personală, că e posibil să fi deranjat serviciile secrete germane prin dezvăluirile lui despre datoria Germaniei către România. Eu i-am comunicat domnului Gelu Voican Voiculescu ceea ce citisem acolo. Întâmplător, chiar atunci, domnul Golban l-a sunat la telefon pe domnul Voican, iar acesta n-a făcut decât să-i transmită ceea ce eu citisem pe acel blog. Atât şi nimic mai mult”, ne-a declarat Eugen Anca.

Ruşii ar fi oferit patru miliarde de euro

“În privinţa implicării Rusiei, problema stă astfel: instituţiile româneşti tot răspunzând că nu găsesc documente referitoare la acea datorie în arhivele lor, am apelat la relaţiile pe care le am în Rusia. Iar cei de acolo mi-au spus: «Da, domnule, România are dreptate. Acele documente sunt în arhiva Kremlinului şi dovedesc acea datorie»”, ne-a declarat Anca.

“În august, anul acesta, partea rusă a înaintat o ofertă de aproximativ 4 miliarde de euro către Banca Naţională a României, reprezentată prin viceguvernatorul Florin Georgescu, pentru preluarea acelei datorii. Dar totul s-a stopat când domnul Georgescu a spus că nu poate negocia aşa ceva, fiind vorba de o datorie a statului german către cel român, deci, între state, şi nu către BNR”, a adăugat Eugen Anca.

Datoria se va prescrie în 2012

Tot el a mai menţionat însă un amănunt aproape incredibil: “Eu am aflat din surse germane - am trăit nişte ani acolo şi am încă relaţii - că înaintea sosirii în România a doamnei Angela Merkel, cancelarul Germaniei (n.r. - aceasta a fost în ziua de 12 octombrie 2010), au existat nişte condiţii pentru ca vizita să se desfăşoare. Mai precis, Ministerul de Externe german ar fi solicitat autorităţilor române ca problema datoriei să nu fie atinsă în nici o discuţie. Mai mult, se pare că, la cererea părţii germane, preşedintele Băsescu însuşi ar fi promis, s-ar fi angajat - este posibil ca inclusiv prin semnarea unei convenţii secrete - ca în perioada mandatului său să nu solicite vreo explicaţie ori vreun detaliu referitor la această datorie. Situaţia ar fi interesantă, în sensul dramatic, ţinând cont de faptul că mandatul domnului preşedinte se va termina în decembrie 2014, în timp ce acea datorie se va prescrie în 2012”, a mai precizat Eugen Anca.

Iată de ce ziarul Libertatea îi solicită public preşedintelui Traian Băsescu să precizeze dacă şi-a luat, în orice fel, vreun angajament faţă de Germania de a nu mai ridica problema acestei datorii în perioada mandatului său.

Radu Golban este cel care a făcut descoperirea

Economistul român Radu Golban (foto), stabilit de peste două decenii în Elveţia, a fost cel care, în vara acestui an, a descoperit în arhive din Elveţia şi din Germania existenţa unei datorii istorice a Germaniei faţă de România.

Datoria este generată prin clauzele unui tratat economic încheiat între ţara noastră şi cel de-al Treilea Reich al lui Adolf Hitler înainte de declanşarea, la 1 septembrie 1939, a celui de-al Doilea Război Mondial şi nu intră în categoria despăgubirilor de război. Actualizată prin cumularea dobânzilor şi a transformării mărcilor imperiale germane în euro, datoria se cifrează astăzi la aproape 19 miliarde de euro.

Eugen Anca a recuperat 12 monede de aur din tezaurul de la Moscova

Eugen Anca (55 de ani) este, din anul 2003, implicat în acţiunea de recuperare a Tezaurului României aflat la Moscova. Înainte de Revoluţie, a lucrat, printre altele, ca merceolog în cadrul Întreprinderii de Turism, Hoteluri şi Restaurante Bucureşti, apoi ca economist şi şef serviciu la Administraţia de Cămine şi Cazare din cadrul Centralei de Construcţii Industriale Bucureşti.

Revoluţia din 1989 l-a prins în funcţia de director al Complexului de Cămine şi Cazare din staţiunea Păltiniş. După 1990, Eugen Anca a devenit colaborator şi administrator al mai multor firme străine, în general germane, cu afaceri în România. Începând cu anul 2003, se implică în acţiunea de recuperare a Tezaurului României, care se află la Moscova încă de la sfârşitul anului 1916. În anul 2005, Anca primeşte din partea ruşilor 12 monede de aur provenind din tezaurul românesc, ca semn de bunăvoinţă al acestora faţă de posibila retrocedare a întregului tezaur. Abia după trei ani, reuşeşte să convingă autorităţile române să preia aceste monede.

Legea 24 din 27 martie 2000 (Legea 24/2000) privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative

2010-12-05T15:17:00.000-08:00

Publicat in Monitorul Oficial 777 din 25 august 2004 (M. Of. 777/2004)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Activitatea de legiferare

Art. 1. -
(1) Reglementarea relatiilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative se realizeaza cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc.
(2) Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicata, cu dispozitiile prezentei legi, precum si cu principiile ordinii de drept.

Tehnica legislativa

Art. 2. -
(1) Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ.
(2) Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ.

Respectarea normelor de tehnica legislativa

Art. 3. -
(1) Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de catre Guvern si a propunerilor legislative apartinand deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, in cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si hotararilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii.
(2) Normele de tehnica legislativa se aplica, in mod corespunzator, si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.

Ierarhia actelor normative

Art. 4. -
(1) Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte.
(2) Categoriile de acte normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutia Romaniei, republicata, si prin celelalte legi.
(3) Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

Initierea actelor normative

Art. 5. -
(1) Proiectele de legi se elaboreaza ca urmare a exercitarii, potrivit Constitutiei, a dreptului de initiativa legislativa.
(2) Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaza de autoritatile competente sa le initieze, potrivit legii.

Continutul si fundamentarea solutiilor legislative

Art. 6. -
(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte.
(2) Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare.
(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare.

Forma de redactare a actelor normative

Art. 7. -
(1) Proiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se redacteaza in forma prescriptiva proprie normelor juridice.
(2) Prin modul de exprimare actul normativ trebuie sa asigure dispozitiilor sale un caracter obligatoriu.
(3) Dispozitiile cuprinse in actul normativ pot fi, dupa caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea; aceste situatii trebuie sa rezulte expres din redactarea normelor.
(4) Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor.

Avizarea proiectelor

Art. 8. -
(1) In cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii.
(2) Dupa elaborarea lor si incheierea procedurii de avizare prevazute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum si proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter normativ ale Guvernului se supun in mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ.
(3) Procedura de avizare si obiectul avizului Consiliului Legislativ sunt prevazute in legea sa organica si in regulamentul sau de organizare si functionare.

Avizul Consiliului Legislativ

Art. 9. -
(1) Avizul Consiliului Legislativ se formuleaza si se transmite in scris. El poate fi: favorabil, favorabil cu obiectii sau propuneri ori negativ.
(2) Avizele favorabile care cuprind obiectii sau propuneri, precum si cele negative se motiveaza si pot fi insotite de documentele sau de informatiile pe care se sprijina.
(3) Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate si are caracter consultativ.
(4) Observatiile si propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de tehnica legislativa vor fi avute in vedere la definitivarea proiectului de act normativ. Neacceptarea acestora trebuie motivata in cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau intr-o nota insotitoare.

Publicarea actelor normative

Art. 10. -
(1) In vederea intrarii lor in vigoare legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonantele si hotararile Guvernului, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de organele administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Legile se publica imediat dupa promulgare, insotite de actul prin care au fost promulgate. Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publica sub semnatura presedintilor celor doua Camere.
(3) Ordonantele si hotararile Guvernului se publica numai dupa ce au fost semnate de primul-ministru si contrasemnate de ministrii care au obligatia sa le puna in executare.
(4) Celelalte acte normative se publica dupa ce au fost semnate de emitent.

Intrarea in vigoare a actelor normative

Art. 11. -
(1) Legile si ordonantele emise de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor. Termenul de 3 zile se calculeaza pe zile calendaristice, incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, si expira la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare.
(2) Ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara.
(3) Actele normative prevazute la art. 10 alin. (1), cu exceptia legilor si a ordonantelor, intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara. Atunci cand nu se impune ca intrarea in vigoare sa se produca la data publicarii, in cuprinsul acestor acte normative trebuie sa se prevada ca ele intra in vigoare la o data ulterioara stabilita prin text.

CAPITOLUL II
Sistematizarea si unificarea legislatiei

Integrarea proiectului in ansamblul legislatiei

Art. 12. - Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:
a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune;
b) proiectul de act normativ, intocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depasi limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor acestuia;
c) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Unicitatea reglementarii in materie

Art. 13. -
(1) Reglementarile de acelasi nivel si avand acelasi obiect se cuprind, de regula, intr-un singur act normativ.
(2) Un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai in masura in care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.

Reglementari speciale si derogatorii

Art. 14. -
(1) O reglementare din aceeasi materie si de acelasi nivel poate fi cuprinsa intr-un alt act normativ, daca are caracter special fata de actul ce cuprinde reglementarea generala in materie.
(2) Caracterul special al unei reglementari se determina in functie de obiectul acesteia, circumstantiat la anumite categorii de situatii, si de specificul solutiilor legislative pe care le instituie.
(3) Reglementarea este derogatorie daca solutiile legislative referitoare la o situatie anume determinata cuprind norme diferite in raport cu reglementarea-cadru in materie, aceasta din urma pastrandu-si caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.

Evitarea paralelismelor

Art. 15. -
(1) In procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari in mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori in doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.
(2) In cazul existentei unor paralelisme acestea vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei in reglementari unice.
(3) Se supun procesului de concentrare in reglementari unice si reglementarile din aceeasi materie dispersate in legislatia in vigoare.
(4) Intr-un act normativ emis pe baza si in executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizeaza reproducerea unor dispozitii din actul superior, fiind recomandabila numai indicarea textelor de referinta. In asemenea cazuri preluarea unor norme in actul inferior poate fi facuta numai pentru dezvoltarea ori detalierea solutiilor din actul de baza.

Asanarea legislatiei

Art. 16. - In vederea asanarii legislatiei active, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmari abrogarea expresa a dispozitiilor legale cazute in desuetudine sau care inregistreaza aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata.

Sistematizarea si concentrarea legislatiei in coduri

Art. 17. - In vederea sistematizarii si concentrarii legislatiei, reglementarile dintr-un anumit domeniu sau dintr-o anumita ramura de drept, subordonate unor principii comune, pot fi reunite intr-o structura unitara, sub forma de coduri.

Incorporarea actelor normative in codexuri pe materii

Art. 18. -
(1) Pe masura consolidarii sistemului legislativ, reglementarile legale in vigoare privind acelasi domeniu sau domenii conexe, cuprinse in legi, ordonante si hotarari ale Guvernului, pot fi incorporate prin alaturarea textelor acestora intr-o structura omogena, prezentata sub forma de codex, care sa inlesneasca cunoasterea si aplicarea lor.
(2) Codexul se elaboreaza de Consiliul Legislativ, din proprie initiativa sau la solicitarea unuia dintre birourile permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului ori a Guvernului.
(3) Consiliul Legislativ stabileste denumirea actului rezultat din incorporare, structura si succesiunea dispozitiilor legale avute in vedere, cu specificarea actelor normative din care provin si a elementelor necesare de identificare. In cadrul operatiunii de incorporare in codexuri actele normative incluse vor fi prezentate prin luarea in considerare a tuturor modificarilor si completarilor ulterioare, a abrogarilor partiale, exprese ori implicite, precum si prin actualizarea denumirilor institutiilor si localitatilor.

CAPITOLUL III
Elaborarea actelor normative

SECTIUNEA 1
Documentarea

Activitatea de documentare

Art. 19. -
(1) Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedata, in functie de importanta si complexitatea acestora, de o activitate de documentare si analiza stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor economico-sociale care urmeaza sa fie reglementate, a istoricului legislatiei din acel domeniu, precum si a reglementarilor similare din legislatia straina, in special a tarilor Uniunii Europene.
(2) Initiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativa, informatii suplimentare de la Consiliul Legislativ si alte autoritati sau institutii cu atributii de informare in materia respectiva.

Jurisprudenta si doctrina juridica

Art. 20. - In activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale in acel domeniu, practica instantelor judecatoresti in aplicarea reglementarilor in vigoare, precum si doctrina juridica in materie.

Raportul cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale

Art. 21. -
(1) Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste dispozitiile cuprinse in tratatele internationale la care Romania este parte.
(3) Cand este cazul, se vor face propuneri de modificare si completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care Romania este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar.

SECTIUNEA a 2-a
Alegerea solutiilor legislative si definirea conceptelor

Stabilirea solutiilor legislative

Art. 22. -
(1) Pentru alegerea unor solutii judicioase si durabile se pot elabora mai multe variante posibile, evaluandu-se efectele previzibile ale solutiilor preconizate.
(2) Solutiile legislative avute in vedere trebuie sa prezinte suplete pentru a realiza imbinarea caracterului de stabilitate a reglementarii cu cerintele de perspectiva ale dezvoltarii sociale.

Sfera de cuprindere a solutiilor preconizate

Art. 23. -
(1) Solutiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie sa acopere intreaga problematica a relatiilor sociale ce reprezinta obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative.
(2) Pentru ca solutiile sa fie pe deplin acoperitoare se vor lua in considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi in activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea situatiilor avute in vedere, fie formulari sintetice sau formulari-cadru de principiu, aplicabile oricaror situatii posibile.

Determinarea conceptelor si notiunilor

Art. 24. - In cadrul solutiilor legislative preconizate trebuie sa se realizeze o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun, pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite.

Solutii pentru situatii tranzitorii

Art. 25. - Proiectul de act normativ trebuie sa cuprinda solutii legislative pentru situatii tranzitorii, in cazul in care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pana la data intrarii in vigoare a noii reglementari.

SECTIUNEA a 3-a
Elaborarea codurilor si a altor legi complexe

Teze prealabile

Art. 26. -
(1) In cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume determinate, la initiativa Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea acestuia comisii de specialitate pentru elaborarea proiectelor respective.
(2) In cazul proiectelor de coduri si al altor legi complexe, care intereseaza domeniul de activitate al justitiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justitiei. In componenta comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de presedintele acestuia.
(3) Comisiile de specialitate vor intocmi, pe baza unor studii si documentari stiintifice, teze prealabile care sa reflecte conceptia generala, principiile, noile orientari si principalele solutii ale reglementarilor preconizate.

(4) Inainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzand liniile directoare ale conceptiei de ansamblu a viitoarei reglementari, se inainteaza, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor si celorlalte autoritati publice interesate.

Aprobarea tezelor prealabile

Art. 27. - Tezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 26, se supun aprobarii Guvernului. Dupa aprobarea tezelor de catre Guvern comisia de elaborare va proceda la redactarea textului viitorului act normativ.

Adoptarea codurilor si a legilor complexe

Art. 28. - Proiectul de act normativ intocmit in conditiile prevazute la art. 26 si 27, insotit de un raport, va fi inaintat Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, pentru declansarea procedurii legislative.

SECTIUNEA a 4-a
Motivarea proiectelor de acte normative

Instrumentele de prezentare si motivare

Art. 29. -
(1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare:
a) expuneri de motive - in cazul proiectelor de legi si al propunerilor legislative;
b) note de fundamentare - in cazul ordonantelor si al hotararilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobarii Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum si ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;
c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative.
(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare si referatele de aprobare constituie instrumentele de prezentare si motivare ale noilor reglementari propuse.

Cuprinsul motivarii

Art. 30. -
(1) Motivarea actelor normative se refera, in principal, la:
a) cerintele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele reglementarilor in vigoare, la existenta unor neconcordante legislative sau a unui vid legislativ;
b) principiile de baza si finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi;
c) efectele avute in vedere, in functie de obiectul reglementarii;
d) implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislatiei in vigoare;
e) implicatiile asupra legislatiei interne, in cazul ratificarii sau aprobarii unor tratate ori acorduri internationale, precum si masurile de adaptare necesare;
f) fazele parcurse in pregatirea proiectului si rezultatele obtinute, evidentiindu-se studiile, cercetarile, evaluarile statistice, specialistii consultati, preocuparile de armonizare legislativa;
g) pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situatiei extraordinare care impune reglementare imediata, nefiind suficienta utilizarea procedurii parlamentare de urgenta, precum si eventualele consecinte care s-ar produce in lipsa luarii masurilor legislative propuse.
(2) Pentru fiecare proiect de act normativ, motivarea trebuie sa cuprinda o mentiune expresa cu privire la compatibilitatea acestuia cu reglementarile comunitare in materie, determinarea exacta a acestora si, daca este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun.
(3) In situatia in care reglementarea propusa se elaboreaza in executarea unui act normativ, motivarea trebuie sa cuprinda referiri la actul pe baza si in executarea caruia se emite.
(4) Documentele de motivare a proiectelor de acte normative trebuie sa cuprinda obligatoriu referiri la avizul Consiliului Legislativ si, dupa caz, al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtii de Conturi sau Consiliului Economic si Social.

Redactarea motivarii

Art. 31. -
(1) Documentele de motivare se redacteaza intr-un stil explicativ, clar, folosindu-se terminologia proiectului de act normativ pe care il prezinta.
(2) Motivarea trebuie sa se refere la forma finala a proiectului de act normativ; daca pe parcurs s-au adus unele modificari proiectului, ca urmare a propunerilor si observatiilor primite de la organele de avizare, motivarea initiala trebuie reconsiderata in mod corespunzator.

Semnarea instrumentelor de prezentare si motivare

Art. 32. -
(1) Expunerile de motive la proiectele de legi pentru care initiativa legislativa se exercita de Guvern, precum si expunerile de motive la proiectele de legi de aprobare a unor ordonante sau ordonante de urgenta se semneaza de primul-ministru dupa adoptarea formei finale a proiectului in sedinta a Guvernului.
(2) Expunerile de motive la propunerile legislative intocmite de deputati sau de senatori se semneaza de initiatorii respectivi.
(3) In cazul in care initiativa legislativa este exercitata de cetateni, expunerea de motive trebuie insotita de punctul de vedere al Curtii Constitutionale, intocmit potrivit prevederilor art. 146 lit. j) din Constitutia Romaniei, republicata.
(4) Notele de fundamentare la proiectele de ordonante si de hotarari ale Guvernului se semneaza de ministrul sau de ministrii initiatori, precum si de cei care le-au avizat.
(5) Expunerile de motive la legi si notele de fundamentare la ordonante si hotarari ale Guvernului, elaborate de initiator, se publica impreuna cu actul normativ in cauza in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau se prezinta pe Internet de catre autoritatea emitenta. Daca in cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativa a suferit modificari de fond, expunerea de motive va fi refacuta, dupa promulgarea legii, de catre initiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor.

CAPITOLUL IV
Redactarea actelor normative

Sistematizarea ideilor in text

Art. 33. - Pentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate si realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de intocmirea unui plan de grupare a ideilor in functie de conexiunile si de raportul firesc dintre ele, in cadrul conceptiei generale a reglementarii.

Stilul actelor normative

Art. 34. -
(1) Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie.
(2) Este interzisa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspandire in limba romana. In cazurile in care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa caz, corespondentul lor in limba romana.
(3) Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati in domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor in intelesul lor curent din limba romana moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului intelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia.

Unitatea terminologica

Art. 35. -
(1) In limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni.
(2) Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.
(3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare in text, la prima folosire.

Exprimarea continutului normativ

Art. 36. -
(1) Textul articolelor trebuie sa aiba caracter dispozitiv, sa prezinte norma instituita fara explicatii sau justificari.
(2) In redactarea actului normativ, de regula, verbele se utilizeaza la timpul prezent, forma afirmativa, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispozitiei respective.
(3) Utilizarea unor explicatii prin norme interpretative este permisa numai in masura in care ele sunt strict necesare pentru intelegerea textului. Nu este permisa prezentarea unor explicatii prin folosirea parantezelor.

Referirea la alt act normativ

Art. 37. -
(1) Referirea intr-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului si a datei publicarii acelui act sau numai a categoriei juridice si a numarului, daca astfel orice confuzie este exclusa.
(2) Referirea la un tratat international trebuie sa cuprinda atat denumirea completa a acestuia, cat si a actului de ratificare sau de aprobare.

CAPITOLUL V
Structura actului normativ

SECTIUNEA 1
Partile constitutive ale actului normativ

Partile constitutive ale actului normativ

Art. 38. - Actul normativ are urmatoarele parti constitutive: titlul si, daca este cazul, preambulul, formula introductiva, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticitatii actului.

Titlul actului normativ

Art. 39. -
(1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic.
(2) Categoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit prin Constitutie, legi si prin alte acte normative prin care se acorda prerogative de reglementare juridica autoritatilor publice.
(3) Autoritatea publica este aceea investita prin Constitutie sau printr-un alt act normativ.
(4) Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ sa fie aceeasi cu cea a altui act normativ in vigoare.
(5) In cazul actelor normative prin care se modifica ori se completeaza un alt act normativ, titlul actului va exprima operatiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut in vedere.
(6) Ca element de identificare, titlul se intregeste, dupa adoptarea actului normativ, cu un numar de ordine, la care se adauga anul in care a fost adoptat acesta.

Formula introductiva

Art. 40. -
(1) Formula introductiva consta intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv.
(2) In cazul legilor formula introductiva este urmatoarea: "Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege."
(3) Pentru actele Guvernului formula introductiva este: "In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare" sau, dupa caz, "ordonanta". La ordonante se face referire si la legea de abilitare. La ordonantele de urgenta, formula introductiva este: "In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta." La hotararile date in executarea expresa a unor legi se adauga si temeiul din legea respectiva.
(4) La celelalte categorii de acte normative formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a actului, in functie de natura sa juridica, precum si temeiurile juridice pe baza si in executarea carora actul a fost emis.
Preambulul

Art. 41. -
(1) Preambulul enunta, in sinteza, scopul si, dupa caz, motivarea reglementarii. El nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. Preambulul preceda formula introductiva.
(2) Includerea preambulului in cuprinsul actului normativ se apreciaza de la caz la caz.
(3) La ordonantele de urgenta preambulul este obligatoriu si cuprinde prezentarea elementelor de fapt si de drept ale situatiei extraordinare ce impune recurgerea la aceasta cale de reglementare.
(4) In cazul actelor normative ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale administratiei publice locale, in preambul se mentioneaza si avizele prevazute de lege.

Partea dispozitiva
Art. 42. - Partea dispozitiva a actului normativ reprezinta continutul propriu-zis al reglementarii, alcatuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.

Mentiunea privind transpunerea normelor comunitare

Art. 43. -
(1) In situatia actelor normative care transpun direct norme comunitare in dreptul intern, dupa partea dispozitiva a acestora se face o mentiune care sa cuprinda elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, dupa modelul urmator: "Prezenta/prezentul ... (se mentioneaza tipul actului normativ) transpune Directiva nr. .../... privind ..., publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. .../... ."
(2) Daca printr-un act normativ se transpune doar partial un act comunitar, mentiunea prevazuta la alin. (1) trebuie sa specifice in detaliu textele (sectiuni/articole/paragrafe, dupa caz) transpuse.

Atestarea autenticitatii actului normativ

Art. 44. -
(1) Actul normativ adoptat se semneaza de reprezentantul legal al emitentului, se dateaza si se numeroteaza.
(2) Data legii este aceea la care i se da numar, dupa promulgare. Pentru actele normative ale Parlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgarii, data actului este aceea a adoptarii.
(3) Actele Guvernului poarta data sedintei Guvernului in care actul a fost aprobat. Data celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate.
(4) Numerotarea actelor normative se face in ordinea datarii lor, separat pe fiecare an calendaristic.
(5) La legi este obligatoriu ca in finalul actului sa se faca mentiunea despre indeplinirea dispozitiei constitutionale privind legalitatea adoptarii de catre cele doua Camere ale Parlamentului.
(6) Formula de atestare a legalitatii adoptarii proiectului de lege, utilizata de fiecare Camera, in ordinea adoptarii, este:
a) "Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor/Senat in sedinta din ..., cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) sau, dupa caz, art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata." - in cazul in care Camera Deputatilor/Senatul adopta proiectul de lege sau propunerea legislativa, cu sau fara amendamente;
b) "Acest proiect de lege se considera adoptat de Camera Deputatilor/Senat in forma initiala, in conditiile art. 75 alin. (2) teza a III-a sau ale art. 115 alin. (5) teza a III-a, dupa caz, din Constitutia Romaniei, republicata." - in cazul in care se depaseste termenul prevazut pentru adoptare.
(7) Formula de atestare a legalitatii adoptarii legii va avea urmatorul cuprins: Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) sau (2), dupa caz, din Constitutia Romaniei, republicata.
(8) In cazul in care legea este adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere, formula de atestare a legalitatii adoptarii acesteia va avea urmatorul cuprins: Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 76 alin. (1) sau (2), ori art. 148 alin. (1) sau art. 149, dupa caz, din Constitutia Romaniei, republicata.
(9) In cazul legilor de revizuire a Constitutiei Romaniei, formula de atestare a legalitatii adoptarii acestora va avea urmatorul cuprins: Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) sau alin. (2), dupa caz, din Constitutia Romaniei, republicata.
(10) Formula de atestare este urmata de semnaturile presedintilor celor doua Camere sau ale vicepresedintilor care au condus sedintele.

Articolul, elementul structural de baza al partii dispozitive

Art. 45. -
(1) Elementul structural de baza al partii dispozitive il constituie articolul. Articolul cuprinde, de regula, o singura dispozitie normativa aplicabila unei situatii date.
(2) Structura articolului trebuie sa fie echilibrata, abordand exclusiv aspectele juridice necesare contextului reglementarii.
(3) Articolul se exprima in textul legii prin abrevierea ''art. ''. Articolele se numeroteaza in continuare, in ordinea din text, de la inceputul pana la sfarsitul actului normativ, cu cifre arabe. Daca actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia "Articol unic".
(4) In cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte normative, articolele se numeroteaza cu cifre romane, pastrandu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.
(5) La coduri si la legi de mare intindere, articolele vor fi prevazute cu denumiri marginale, exprimand sintetic obiectul lor; acestea nu au semnificatie proprie in continutul reglementarii.

Alineatul

Art. 46. -
(1) In cazul in care din dispozitia normativa primara a unui articol decurg, in mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate in alineate distincte, asigurandu-se articolului o succesiune logica a ideilor si o coerenta a reglementarii.
(2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regula, dintr-o singura propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza juridica specifica ansamblului articolului; daca dispozitia nu poate fi exprimata intr-o singura propozitie sau fraza, se pot adauga noi propozitii sau fraze, separate prin punct si virgula. Alineatul se evidentiaza printr-o usoara retragere de la alinierea textului pe verticala.
(3) Daca in cuprinsul unui articol se utilizeaza un termen sau o expresie care are in contextul actului normativ un alt inteles decat cel obisnuit, intelesul specific al acesteia trebuie definit in cadrul unui alineat subsecvent. In cazul in care frecventa unor astfel de termeni si expresii este mare, actul normativ trebuie sa cuprinda in structura sa un grupaj de definitii sau o anexa cu un index de termeni.
(4) In actele normative cu o anumita intindere, daca un articol are doua sau mai multe alineate, acestea se numeroteaza la inceputul fiecaruia cu cifre arabe cuprinse in paranteza. Pentru claritatea, concizia si caracterul unitar al textului unui articol se recomanda ca acesta sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate.

Enumerarile in text

Art. 47. -
(1) Daca textul unui articol sau alineat contine enumerari prezentate distinct, acestea se identifica prin utilizarea literelor alfabetului romanesc si nu prin liniute sau alte semne grafice.
(2) O enumerare distincta, marcata cu o litera, nu poate cuprinde, la randul ei, o alta enumerare si nici alineate noi.
(3) Daca ipoteza marcata cu o litera necesita o dezvoltare sau o explicare separata, aceasta se va face printr-un alineat distinct care sa urmeze ultimei enumerari.

Trimiterea la alte acte normative

Art. 48. -
(1) In cazul in care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii in text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine. Nu poate fi facuta, de regula, o trimitere la o alta norma de trimitere.
(2) Daca norma la care se face trimitere este cuprinsa in alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numarului si a celorlalte elemente de identificare.
(3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori numai la o subdiviziune, precizata ca atare. Cand actul ce face obiect de trimitere a fost modificat, completat ori republicat, se face mentiune si despre aceasta.
(4) La modificarea, completarea si abrogarea dispozitiei la care s-a facut trimitere, in actul de modificare, completare sau abrogare trebuie avuta in vedere situatia juridica a normei de trimitere.

SECTIUNEA a 2-a
Sistematizarea continutului actului normativ

Sistematizarea continutului actului normativ

Art. 49. -
(1) Continutul proiectului de act normativ se sistematizeaza in urmatoarea ordine de prezentare a ideilor:
a) dispozitii generale sau principii generale;
b) dispozitii privind fondul reglementarii;
c) dispozitii tranzitorii;
d) dispozitii finale.
(2) In cazul unor reglementari de mica intindere se poate redacta textul fara a se marca distinct elementele prevazute la alin. (1), urmand insa aceasta ordine de prezentare.
(3) In cadrul structurii prevazute la alin. (1) articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot imparti in sectiuni, iar acestea, dupa caz, in paragrafe. La coduri si la alte legi de mare intindere, capitolele pot fi grupate - in ordine ascendenta - in titluri si, dupa caz, in parti, care, la randul lor, se pot constitui in carti; gruparea se face, in toate cazurile, in functie de legatura organica dintre reglementarile pe care le cuprind.

Dispozitiile generale

Art. 50. - Dispozitiile generale cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia. Ele se grupeaza in primul capitol si nu se reiau in restul reglementarii, in afara de cazul in care sunt strict necesare pentru intelegerea unor dispozitii cu care formeaza un tot unitar.

Dispozitiile de fond

Art. 51. -
(1) Dispozitiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ.
(2) Succesiunea si gruparea dispozitiilor de fond cuprinse in actul normativ se fac in ordinea logica a desfasurarii activitatii reglementate, asigurandu-se ca prevederile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar in caz de instituire de sanctiuni, aceste norme sa fie plasate inaintea dispozitiilor tranzitorii si finale.
(3) Textele care reglementeaza similar ipoteze cuprinse in mai multe subdiviziuni ale actului normativ pot fi grupate in structuri distincte, denumite dispozitii comune.

Dispozitiile tranzitorii

Art. 52. -
(1) Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act normativ.
(2) Dispozitiile tranzitorii trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive.

Dispozitiile finale

Art. 53. -
(1) Dispozitiile finale cuprind masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in vigoare a acestuia conform art. 11, implicatiile asupra altor acte normative, ca: abrogari, modificari, completari, precum si dispozitia de republicare, daca este cazul.
(2) La actul normativ cu caracter temporar se prevede si perioada de aplicare sau data incetarii aplicarii sale.
(3) Pentru legile prevazute de art. 115 alin. (8) din Constitutia Romaniei, republicata, in cadrul dispozitiilor finale se prevad, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

Numerotarea si denumirea capitolelor si ale
celorlalte grupari de articole

Art. 54. -
(1) Capitolele, titlurile, partile si cartile se numeroteaza cu cifre romane, in succesiunea pe care o au in structura din care fac parte. Sectiunile si paragrafele se numeroteaza cu cifre arabe.
(2) Titlurile, capitolele si sectiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor pe care le cuprind.

Anexele

Art. 55. -
(1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca parti componente ale acestuia, anexe care contin prevederi ce cuprind exprimari cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea.
(2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementarile ce trebuie aprobate de autoritatea publica competenta, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.
(3) Anexa trebuie sa aiba un temei-cadru in corpul actului normativ si sa se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere.
(4) Textul-cadru de trimitere trebuie sa faca, in finalul sau, mentiunea ca anexa face parte integranta din actul normativ; daca sunt mai multe anexe, in finalul actului normativ se include un articol distinct, cuprinzand aceeasi mentiune, insotita de nominalizarea expresa a tuturor anexelor.
(5) Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere.
(6) Daca sunt mai multe anexe, acestea se numeroteaza cu cifre arabe, in ordinea in care au fost enuntate in textul proiectului.

CAPITOLUL VI
Modificarea, completarea, abrogarea si alte evenimente legislative

Evenimentele legislative

Art. 56. -
(1) Dupa intrarea in vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea.
(2) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior, avand ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar si prin alte acte normative ulterioare care, in principal, reglementeaza o anumita problematica, iar ca masura conexa dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor doua acte normative interferente.

Modificarea

Art. 57. -
(1) Modificarea unui act normativ consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si in redarea lor intr-o noua formulare.
(2) Pentru exprimarea normativa a intentiei de modificare a unui act normativ se nominalizeaza expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispozitia propriu-zisa se formuleaza utilizandu-se sintagma "se modifica si va avea urmatorul cuprins:", urmata de redarea noului text.
(3) Procedeul de a se mentiona generic, in finalul unui act normativ, ca un alt act normativ conex sau texte din acel act "se modifica corespunzator" trebuie evitat. De asemenea, nu se utilizeaza, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie sa cuprinda in intregime textul vizat, cuprins in articol, alineat sau in elementul marcat al unei enumerari.

Completarea

Art. 58. -
(1) Completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: "Dupa articolul ... se introduce un nou articol, ... ..., cu urmatorul cuprins:"
(2) Daca actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat, structurile, inclusiv articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobandi numarul structurilor corespunzatoare celor din textul vechi, dupa care se introduc, insotite de un indice cifric, pentru diferentiere.

Conditiile de fond pentru modificarea si completarea actelor normative

Art. 59. -
(1) Modificarea sau completarea unui act normativ este admisa numai daca nu se afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al acelui act sau daca nu priveste intreaga ori cea mai mare parte a reglementarii in cauza; in caz contrar actul se inlocuieste cu o noua reglementare, urmand sa fie in intregime abrogat.
(2) Prevederile modificate sau care completeaza actul normativ trebuie sa se integreze armonios in actul supus modificarii ori completarii, asigurandu-se unitatea de stil si de terminologie, precum si succesiunea normala a articolelor.

Efectele dispozitiilor de modificare si de completare

Art. 60. - Dispozitiile de modificare si de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza.

Norma derogatorie

Art. 61. - Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la ...", urmata de mentionarea reglementarii de la care se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza.

Abrogarea

Art. 62. -
(1) Prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau partiala.
(2) In cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul act normativ, nu numai la textele ramase in vigoare.
(3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial. Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament.
(4) Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie ii revine autoritatii care a emis prima actul.
(5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative, actul normativ abrogat partial ramanand in vigoare prin dispozitiile sale neabrogate.

Conditiile de forma si de fond ale abrogarii

Art. 63. -
(1) Abrogarea poate fi dispusa, de regula, printr-o dispozitie distincta in finalul unui act normativ care reglementeaza o anumita problematica, daca aceasta afecteaza dispozitii normative anterioare, conexe cu ultima reglementare.
(2) In cadrul operatiunilor de sistematizare si unificare a legislatiei se pot elabora si adopta acte normative de abrogare distincte, avand ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte normative.
(3) In vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, incepand cu legile si apoi cu celelalte acte normative, prin mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora.

Suspendarea actului normativ

Art. 64. -
(1) In cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata.
(2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept in vigoare.
(3) Prelungirea suspendarii ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispozitiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispozitii exprese, cu aplicare de la data expirarii suspendarii.

Evenimentele legislative implicite

Art. 65. -
(1) In cazuri deosebite, in care la elaborarea si adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite.
(2) In cadrul atributiilor sale Consiliul Legislativ are obligatia sa identifice toate dispozitiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite si sa propuna Parlamentului si, respectiv, Guvernului masurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresa a acestora.
(3) Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute in cazul actelor normative speciale ale caror dispozitii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generala a materiei, decat daca acest lucru este exprimat expres.

Actele normative cu aplicare limitata

Art. 66. -
(1) Actele normative pot avea aplicare limitata in timp, in spatiu sau privind obiectul reglementarii.
(2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrange durata actelor normative temporare, precum si a celor cu aplicare limitata in spatiu sau privind obiectul reglementarii.
(3) Dispozitia de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie sa intervina inainte de expirarea termenului si sa indice, cand este cazul, noul termen.

Interpretarea legala

Art. 67. -
(1) Interventiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizeaza printr-un act normativ interpretativ de acelasi nivel cu actul vizat, prin dispozitii interpretative cuprinse intr-un nou act normativ sau prin modificarea dispozitiei al carui sens trebuie clarificat.
(2) Interpretarea legala intervenita potrivit alin. (1) poate confirma sau, dupa caz, infirma ori modifica interpretarile judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate pana la acea data, cu respectarea drepturilor castigate.

Republicarea

Art. 68. -
(1) Actul normativ modificat sau completat in mod substantial se republica avand la baza dispozitia cuprinsa in actul de modificare, respectiv de completare.
(2) In vederea republicarii actului normativ se realizeaza integrarea prevederilor modificate sau a celor de completare in ansamblul reglementarii, actualizandu-se denumirile schimbate intre timp, cum ar fi cele ale unor institutii sau localitati, dandu-se, atunci cand s-a dispus expres, o noua numerotare articolelor, alineatelor, capitolelor si celorlalte structuri ale actului.
(3) Republicarea legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului se face in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija autoritatii publice care a emis actul de modificare, respectiv de completare. Republicarea se face in cel mult 45 de zile de la data publicarii actului care a dispus aceasta masura. Transmiterea formei republicabile a actului pentru obtinerea avizului Consiliului Legislativ se face in termen de 30 de zile de la data publicarii actului care a dispus republicarea. In cazul codurilor, termenele se prelungesc cu 15 zile.
(4) Republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonante ale Guvernului se face dupa aprobarea acestora din urma prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepante cu actul de aprobare, in cazul in care acesta aduce alte modificari ordonantei supuse aprobarii.
(5) Legile, precum si ordonantele si hotararile Guvernului se republica cu avizul Consiliului Legislativ asupra noului text, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor sau, dupa caz, al Secretariatului General al Guvernului.

Rectificari

Art. 69. -
(1) In cazul in care dupa publicarea actului normativ se descopera erori materiale in cuprinsul sau, se procedeaza la publicarea unei note cuprinzand rectificarile necesare.
(2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operatiunea de rectificare, care trebuie limitata numai la erorile materiale.
(3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ.

CAPITOLUL VII
Norme privind pregatirea si elaborarea proiectelor de acte normative
prin care se ratifica sau se aproba intelegeri internationale

Actele de ratificare, aprobare

Art. 70. -
(1) Pentru ratificarea tratatelor internationale incheiate de Romania se intocmesc, potrivit Constitutiei Romaniei si legii in materie, proiecte de legi.
(2) In cazul acordurilor, conventiilor si al altor intelegeri internationale, pentru care competenta de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, se vor elabora proiecte de hotarari.
(3) Proiectul de lege sau de hotarare se supune spre adoptare, insotit de textul actului international in limba originala si in traducere oficiala sau autorizata.
(4) Textele actelor cu caracter international ce se supun ratificarii sau aprobarii se vor stampila pe fiecare pagina, iar pe ultima pagina se va atesta, prin semnatura persoanei autorizate si prin aplicarea stampilei, conformitatea documentului cu originalul.

Aplicarea normelor de tehnica legislativa

Art. 71. - Normele de tehnica legislativa sunt aplicabile in mod corespunzator si proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba tratate sau alte intelegeri internationale.

Titlul actului

Art. 72. - Titlul proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrala a intelegerii internationale, data si locul semnarii acesteia; in functie de situatie, prin titlu se exprima ideea de ratificare, aderare sau aprobare a intelegerii internationale respective.

Ratificarea ori aprobarea mai multor tratate sau intelegeri
printr-un singur act

Art. 73. - In cazul in care doua sau mai multe intelegeri internationale se ratifica sau se aproba printr-un singur act, masura ratificarii ori aprobarii se va exprima, pentru fiecare intelegere, printr-un articol distinct.

Publicarea actelor de ratificare sau de aprobare

Art. 74. - Actele de ratificare sau de aprobare se publica insotite de textele tratatelor internationale ratificate si ale intelegerilor aprobate.

CAPITOLUL VIII
Norme cu privire la ordinele, instructiunile si celelalte acte
normative emise de conducatorii ministerelor si ai altor organe
ale administratiei publice centrale de specialitate
sau de autoritatile administrative autonome

Actele date in executarea unui act normativ

Art. 75. - Ordinele cu caracter normativ, instructiunile si alte asemenea acte ale conducatorilor ministerelor si ai celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale autoritatilor administrative autonome se emit numai pe baza si in executarea legilor, a hotararilor si a ordonantelor Guvernului. In formula introductiva a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevazute la art. 40 alin. (4).

Sfera reglementarii

Art. 76. - Ordinele, instructiunile si alte asemenea acte trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora.

Termenul de emitere

Art. 77. - Ordinele si instructiunile se vor elabora in termenul prevazut de actul superior sau, dupa caz, intr-un termen util care sa faca posibila aducerea lor la indeplinire.

CAPITOLUL IX
Norme cu privire la actele normative adoptate de
autoritatile administratiei publice locale

Obiectul de reglementare

Art. 78. - Actele normative ale autoritatilor administratiei publice locale se adopta ori se emit pentru reglementarea unor activitati de interes local, in limitele stabilite prin Constitutie si prin lege si numai in domeniile in care acestea au atributii legale.

Subordonarea fata de actele de nivel superior

Art. 79. -
(1) La elaborarea proiectelor de hotarari, ordine sau dispozitii se va avea in vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotararilor si ordonantelor Guvernului si altor acte de nivel superior.
(2) Reglementarile cuprinse in hotararile consiliilor locale si ale consiliilor judetene, precum si cele cuprinse in ordinele perfectilor sau in dispozitiile primarilor nu pot contraveni Constitutiei Romaniei si reglementarilor din actele normative de nivel superior.

Temeiul legal

Art. 80. - In formula introductiva a proiectului de act normativ adoptat sau emis de autoritatile administratiei publice locale se mentioneaza, pe langa temeiurile juridice, prevazute la art. 40 alin. (4), si temeiul legal din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Publicarea

Art. 81. - In vederea intrarii lor in vigoare, actele normative adoptate de autoritatile administratiei publice locale se aduc la cunostinta publica, in conditiile Legii nr. 215/2001, prin afisare in locuri autorizate si prin publicare intr-un cotidian local de mare tiraj.

CAPITOLUL X
Dispozitii finale

Regulamentele proprii de aplicare

Art. 82. - Parlamentul, Guvernul si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale stabilesc, in aplicarea normelor de tehnica legislativa prevazute in prezenta lege, regulamente proprii cuprinzand masurile metodologice, organizatorice, termenele si circulatia proiectelor de acte normative in cadrul sferei lor de competenta.

Cheltuielile pentru achizitia de masini si deplasarile in strainatate cresc cu peste 40%

2010-12-01T06:00:00.000-08:00

ANI, Curtea Constitutionala si CNA, recompensate cu mai multi bani pentru delegatii peste hotare in bugetul pe 2011. Premierul Emil Boc vrea sa cheltuiasca un milion de lei pentru pregatirea profesionala a angajatilor din subordine
De cateva saptamani, liderii PDL critica parlamentarii ca vor sa reinnoiasca parcul auto. Contrar acestor declaratii, in bugetul pe anul viitor sunt prevazute cheltuieli de 414 milioane de lei pentru masini, echipamente si mijloace de transport, cu 40% mai mult decat in acest an. In aceasta suma nu sunt cuprinse alocarile cerute de Parlament. In schimb, ministere care beneficiaza in prezent de autoturisme de lux, precum Ministerul Mediului sau cel al Sanatatii, au prevazute cheltuieli de cateva ori mai mari decat in 2010. Pe de alta parte, pentru anul viitor, bugetul total rezervat deplasarilor in strainatate este similar cu cel din acest an, majorarea fiind de doar 7%. Sunt si cateva institutii care, desi nu au atributii de reprezentare pe plan extern, primesc mult mai multi bani decat pana acum. Astfel, Agentia Nationala de Integritate are la dispozitie pentru 2011 nu mai putin de 100.000 de lei pentru vizite in strainatate. Suma alocata este aproape dubla decat a cheltuit in 2010 (53.000 lei) si de peste 30 de ori mai mare decat in 2009. Si judecatorilor Curtii Constitutionale le-au fost alocate mai multe fonduri pentru vizitele peste hotare: 86.000 de lei, insemnand cu peste 50% fata de anul acesta. Printre institutiile recompensate in acest mod se afla si Consiliul National al Audiovizualului. Bugetul pentru deplasarile in strainatate ale membrilor CNA este cu aproape 50% mai mare anul viitor, in suma de 33.000 de lei. Cele mai importante reduceri au fost aplicate in cazul Academiei Romane (29%), Ministerului Transporturilor (33%), Ministerului Justitiei (11%) si MAI (11%).
Guvernul cheltuieste mai mult pentru reclama si publicitate

Anul viitor, institutiile vor putea cheltui mai multi bani pentru reclama si publicitate. Bugetul total rezervat pentru acest scop este de 1.084.000 de lei, cu 12,7% peste cel din 2010. Sumele ar urma sa fie majorate si in anii urmatori, astfel incat in 2014 bugetul pentru acest tip de servicii sa ajunga la 1.214.000 lei. Cele mai importante „investitii” sunt la Secretariatul General al Guvernului. Concret, daca in 2010 nu a fost alocat niciun leu la acest capitol, in 2011 suma este de 3.000 de lei, iar in 2012 ajunge la 86.000 de lei. Pentru „Carti, publicatii si materiale documentare”, cele mai importante suplimentari bugetare se regasesc la Ministerul Dezvoltarii (225%), Curtea de Conturi (53%) si MFP (29%).

In bugetul fiecarei institutii exista o sectiune dedicata cheltuielilor pentru pregatire profesionala. La acest capitol, cele mai importante majorari le-au obtinut ministerele conduse de Elena Udrea (+507%) si Anca Boagiu (95%), dar si Agentia de Integritate (108%). Ca si suma, cel mai mult va cheltui anul viitor SGG, aflat in subordinea premierului Emil Boc: un milion de lei. Sume similare sunt prevazute si pentru anii urmatori, dupa ce in 2009 SGG a avut alocati doar 362.000 de lei.

Daca in 2009 Ministerul de Finante a cheltuit 61.000 de lei pentru servicii de consultanta si expertiza, in 2011 alocarile sunt de opt ori mai mari, ajungand la 491.000 de lei. In 2010, sumele destinate acestui capitol au fost de 136.000 de lei.
Palatul Cotroceni reporneste constructiile

Din proiectul bugetului de stat intocmit de MFP reiese ca seful statului intentioneaza sa reia de anul viitor investitiile in constructii. Bugetul alocat la acest capitol Administratiei Prezidentiale este majorat cu peste 1.500% fata de 2010, respectiv de la 14.000 de lei la 230.000 de lei. Investitiile ar continua si in anii urmatori, cand sunt estimate alocari de 300.000 de lei pe an, inclusiv in anul electoral 2014.

De altfel, reteta este una cunoscuta, dupa ce in 2009 seful statului a avut la dispozitie pentru constructii 1.692.000 de lei. In top se mai afla Ministerul de Finante, cu o majorare de peste 660% si Ministerul Sanatatii, cu 460%. Ca suma, MAI conduce detasat, cu cele 31 de milioane alocate. La nivel general, pentru toate institutiile, cheltuielile alocate pentru acest capitol sunt programate sa scada cu 23%.
Sursa:http://www.financiarul.com

Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane

2010-11-21T06:00:00.000-08:00

Actualizata prin Legea 60/2009

Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege .

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.
Art. 2. - Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.
Art. 3. - In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii.
Art. 4. - (1) Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii.
(2) Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale, in functie de importanta si de numarul acestora.
(3) Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului de interne.

CAPITOLUL II
Organizare si functionare

SECTIUNEA 1
Structura organizatorica

Art. 5. - Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:
a) Inspectoratul General al Politiei Romane;
b) unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane, Directia generala de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;
c) institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;
d) alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit legii.
Art. 6. - In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public, ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.
Art. 7. - Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si
orice alte atributii date in competenta sa prin lege .
Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul de interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.
Art. 9. - (1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Consiliul Superior, denumit in continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romane, 5 sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie in fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".
(2) Consiliul se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane. Consiliul analizeaza si hotaraste activitatile Politiei Romane conform strategiei Ministerului de Interne. Hotararile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotararile Consiliului se aduc la indeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
(3) Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 10. - In aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul .
Art. 11. - Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica directii generale, directii, servicii si birouri, infiintate prin ordin al ministrului de interne, in limita fondurilor la dispozitie.
Art. 12. - (1) In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.
(2) In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.
(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.
Art. 13. - (1) In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ-teritoriale a acestuia.
(2) In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.
Art. 14. - (1) In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.
(2) In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate birouri de politie, potrivit criteriilor prevazute la art. 13 alin. (2).
Art. 15. - (1) In structura organizatorica a Politiei Romane pot fi infiintate si alte unitati pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii.
(2) Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Sefii unitatilor organizate in conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne.
Art. 16. - (1) Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romane, Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romane se aproba de ministrul de interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane.

SECTIUNEA a 3-a
Autoritatea teritoriala de ordine publica

Art. 17. - (1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.
(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitatii, desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(3) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de 4 ani.
Art. 18. - Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica;
b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;
f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.
Art. 19. - (1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.
(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu caracter de recomandare.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale politiei.
Art. 20. - Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21. - Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Administratiei Publice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

SECTIUNEA a 4-a
Raporturile dintre politie si autoritatile
administratiei publice locale
Art. 22. - (1) In plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei publice locale, autoritatile judecatoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii.
(2) In vederea infiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionarii acestora.
Art. 23. - (1) Seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta informari anuale in fata autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, referitoare la masurile intreprinse in indeplinirea atributiilor specifice.
(2) Sefii unitatilor prevazute la alin. (1) informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul in care au fost indeplinite sarcinile pe plan local.
Art. 24. - Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru indeplinirea hotararilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise in limita competentelor lor in domeniul ordinii publice.
Art. 25. - (1) In cazuri justificate de evenimente deosebite, intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de politie, de comun acord, se pot incheia protocoale in vederea indeplinirii eficiente a atributiilor politiei.
(2) Daca politia nu isi indeplineste responsabilitatile in baza protocolului incheiat, administratia publica se poate adresa organului superior de politie.

CAPITOLUL III
Atributiile Politiei Romane

Art. 26. - (1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:
1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;
5. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;
6. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;
7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in legatura cu acestea;
9. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie;
10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;
12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;
13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului savarsirii infractiunilor si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati, expertize criminalistice si constatari tehnico-stiintifice, dispuse in conditiile legii;
16. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;
17. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;
18. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;
19. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;
20. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile legii;
21. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul rural;
22. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru indeplinirea atributiilor operative specifice politiei;
23. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in Romania si propune masuri de prevenire a acesteia;
24. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale in vederea desfasurarii activitatii acestora;
25. participa, in conditiile legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, in colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
26. colaboreaza cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;
27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere;
28. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;
29. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege .
(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de date, potrivit legii.
Art. 27. - Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane sunt desemnati politistii care au calitatea de organ de cercetare penala.
Art. 28. - (1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.
(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate . Politistul incadrat in Inspectoratul General al Politiei Romane are competenta teritoriala generala.
(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.

CAPITOLUL IV
Personalul Politiei Romane

Art. 29. - (1) Personalul Politiei Romane se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.
(2) Drepturile si indatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut .
Art. 30. - Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

CAPITOLUL V
Drepturi si obligatii

Art. 31. - (1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale:
a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sunt indicii ca acestea pregatesc sau au comis o fapta ilegala;
b) sa conduca la sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale, precum si persoanele suspecte de savarsirea unor fapte ilegale, a caror identitate nu a putut fi stabilita in conditiile legii; in cazurile nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale, dupa caz, se realizeaza in cel mult 24 de ore, ca masura administrativa;
c) sa invite la sediul politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru indeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostinta, in scris, a scopului si motivului invitatiei;
d) sa puna in executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, in conditiile prevazute de lege;
e) in cazul savarsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre in incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romanesti, cu respectarea dispozitiilor legale;
f) sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate in circulatie, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
g) sa efectueze controale si razii atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
h) sa poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent daca este in uniforma sau echipat civil, si sa foloseasca, pentru indeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fara insemnele distinctive ale politiei;
i) sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica ori persoana juridica, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si nu pot fi aduse la indeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;
j) sa foloseasca gratuit mijloacele de transport in comun in timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
k) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitatile de politie a persoanelor care au comis fapte penale.
"l) sa procedeze, in conditiile legii, la cererea persoanelor interesate sau in scopul identificarii criminalistice a persoanelor care au savarsit infractiuni ori sunt suspecte de savarsirea unor infractiuni, la prelevarea sau, dupa caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare si orice alte date biometrice, stocate in baza de date criminalistice." (completare adusa de Legea 60/2009)
(2) In exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului.
Art. 32. - (1) Pentru combaterea infractiunilor savarsite in conditiile crimei organizate ori in interesul urmaririi penale politia poate utiliza metoda livrarii supravegheate.
(2) Livrarea supravegheata constituie metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii a drogurilor ori precursorilor si bunurilor care fac obiectul unor infractiuni sau ale caror detinere si comercializare sunt interzise, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate.
Art. 33. - (1) Pentru prevenirea si combaterea coruptiei, a criminalitatii transfrontaliere, a traficului de fiinte umane, terorismului, traficului de droguri, spalarii banilor, infractiunilor informatice si a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, cu aprobarea ministrului de interne si cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea de apel, Politia Romana poate sa foloseasca informatori si politisti sub acoperire pentru culegerea de informatii in vederea folosirii acestora ca probe in timpul unui proces in instanta. Autorizarea procurorului va fi emisa in scris pentru o perioada de maximum 60 de zile si poate fi prelungita in aceleasi conditii pentru alte perioade de cate 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizatii vor fi confidentiale si nu vor fi facute publice.
(2) Sursele de informare, metodele si mijloacele activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvaluite de nimeni in nici o imprejurare. Exceptie fac cazurile in care indatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. In aceste situatii dezvaluirea se va face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare.
(3) Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie in nici un fel sa lezeze sau sa ingradeasca in mod ilegal drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata privata, onoarea sau reputatia acestora.
(4) Ministerul de Interne asigura protectia si incadrarea in munca a politistilor care, lucrand sub acoperire, au fost deconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.
(5) Organizarea si functionarea activitatii de culegere a informatiilor pentru activitatea specifica politiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
(6) Ministrul de interne prezinta, anual sau ori de cate ori se impune, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate in acest scop.
(7) Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate in atentia politiei se fac in conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.
Art. 34. - (1) Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.
(2) Mijloacele prevazute la alin. (1) pot fi folosite impotriva persoanelor care:
a) intreprind actiuni care pun in pericol integritatea corporala, sanatatea sau bunurile altor persoane;
b) blocheaza, in afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, incearca sa patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si organizatiilor de interes public ori privat, pericliteaza in orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;
c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;
d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului.
(3) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) impotriva participantilor la actiunile agresive se va face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extreme. Orice actiune in public si in cazuri extreme se face prin anuntare: Politia!
(4) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.
Art. 35. - (1) In caz de necesitate politistul poate folosi, in situatiile si in conditiile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc dupa somatia: Stai, stai ca trag!
(2) In cazurile de legitima aparare politistul poate folosi armele de foc, fara somatie.
(3) Folosirea armamentului din dotare pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, in conditiile si in situatiile prevazute de lege, inlatura caracterul penal al faptei .
Art. 36. - Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la art. 34 si 35 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, impotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane .
Art. 37. - (1) Politia Romana poate interveni in forta, in conditiile legii, impotriva celor care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si impotriva celor care ameninta cu distrugerea unor cladiri sau bunuri de interes public ori privat.
(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupa avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine asupra necesitatii respectarii legii si ordinii publice. Daca dupa avertizare se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici ii someaza pe participanti folosind formula: Prima somatie: Atentiune, va rugam sa parasiti... Vom folosi forta!, urmata de semnale sonore si luminoase. Daca dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: Parasiti... Se va folosi forta!
(3) Daca in astfel de situatii, precum si in cele prevazute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor se impune uzul de arma, in prealabil se va folosi o ultima somatie, astfel: Parasiti... Se vor folosi armele de foc!
(4) Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata ce s-a restabilit ordinea publica.
Art. 38. - Fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De indata ce va fi posibil, raportul va fi intocmit in scris. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de indata procurorului competent, potrivit legii.
Art. 39. - Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru inlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre acestea.
Art. 40. - Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, in special, sa ia imediat masuri ca ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare daca cand acestea se impun.
Art. 41. - (1) In exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, pentru a-si face cunoscuta, in prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor in care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a politistului ar fi periclitata.
(2) Inainte de intrarea in actiune sau efectuarea interventiei ce nu sufera amanare politistul este obligat sa se prezinte verbal, iar dupa incheierea oricarei actiuni sau interventii, sa se legitimeze si sa isi declare functia si unitatea de politie din care face parte.
Art. 42. - (1) Politistul este obligat sa verifice permanent competenta actiunilor sale.
(2) In efectuarea investigatiilor politistul este obligat sa se bazeze pe date sau informatii privind savarsirea unor fapte ilegale.

CAPITOLUL VI
Asigurarea logistica, materiala si financiara

Art. 43. - (1) Politia Romana poate detine in folosinta imobile, armament, munitie, echipamente si aparatura tehnica specifica, necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege .
(2) Unitatile de politie utilizeaza, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu si alte mijloace necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege .
(3) Pe langa unitatile de politie se pot constitui sectii sau asociatii sportive.
(4) Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei pot avea cabinete medicale care sa asigure asistenta medicala la locul de munca, pot detine in folosinta baze de tratament si unitati de cazare a personalului si a membrilor lor de familie pe timpul cat se afla in misiune, concedii de odihna sau tratament medical.
Art. 44. - Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei folosesc locuinte de protocol, de serviciu, de interventie si sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalti functionari publici si personalului contractual, precum si familiilor acestora.
Art. 45. - Dotarea Politiei Romane se realizeaza de catre Ministerul de Interne din fondurile alocate cu aceasta destinatie prin legea bugetului de stat si din alte surse constituite potrivit legii.
Art. 46. - Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane este abilitat:
a) sa aprobe, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si sa urmareasca executarea acestora la termenele stabilite;
b) sa stabileasca normele de intrebuintare, intretinere si reparare pentru tehnica speciala din dotare;
c) sa execute controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate unitatilor subordonate;
d) sa exercite orice alte atributii conferite prin actele normative, in domeniile asigurarii materiale si financiare.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale

Art. 47. - Politia Romana coopereaza cu institutii similare din alte state si cu organisme internationale de profil, pe baza intelegerilor la care Romania este parte, inclusiv prin ofiteri de legatura .
Art. 48. - (1) In interesul asigurarii ordinii publice si securitatii colective, la solicitarea Presedintelui Romaniei, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Politiei Romane pot participa, in afara teritoriului national, la constituirea fortelor internationale de politie destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca, precum si pentru actiuni umanitare.
(2) Pe timpul indeplinirii misiunilor prevazute la alin. (1) efectivele de politie participante vor avea statutul personalului detasat la organizatii internationale si vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
Art. 49. - Infiintarea, organizarea si functionarea politiei comunitare pentru ordinea publica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se reglementeaza prin lege .
Art. 50. - Ziua Politiei Romane este 25 martie.
Art. 51. - Uniforma de politist, forma si continutul insignei si ale documentelor de legitimare a politistilor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 52. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 20 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, PRESEDINTELE SENATULUI
VIOREL HREBENCIUC NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 23 aprilie 2002.
Nr. 218.

Incredibil.. loc de munca

2010-11-18T16:43:00.000-08:00

Tipul ofertei : Full time
Nivel cariera : Entry-level (sub 3 ani), Middle-level (peste 3 ani)
Locul ofertei : Iasi
Angajatorul recruteaza din: Iasi
Domeniile ofertei : Comert, Secretariat/Administrativ, Transport/Logistica, Vanzari
Data introducerii : 2010-10-25
Data expirarii : 2010-11-24
Posturi disponibile : 1 (La aceasta oferta au mai aplicat 1111 persoane)

- de pe BestJobs.. caut...

Ordonanta nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor

2010-11-16T13:33:00.000-08:00

(publicata in Monitorul Oficial nr. 84 din 1 februarie 2002)

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1 pct. IV.7 din Legea nr. 751/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

Art. 1.
(1) Prezenta ordonanta are ca obiect reglementarea modului de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor publice petitii formulate in nume propriu.
(2) Dreptul de petitionare este recunoscut si organizatiilor legal constituite, acestea putand formula petitii in numele colectivelor pe care le reprezinta.

Art. 2.
In sensul prezentei ordonante, prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in scris sau prin e-mail, pe care un cetatean ori o organizatie legal constituita o poate adresa autoritatilor publice centrale si locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, societatilor nationale, societatilor comerciale de interes judetean sau local, precum si regiilor autonome, denumite in continuare autoritati si institutii publice.

Art. 3.
Petitiile adresate autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 vor fi solutionate in termenele si in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta.

Art. 4.
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.

Art. 5.
Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducatorii autoritatilor si institutiilor publice sesizate vor dispune masuri de cercetare si analiza detaliata a tuturor aspectelor sesizate.

Art. 6.
(1) Autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 2 sunt obligate sa isi organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, incadrat cu personalul necesar, care va avea pregatirea corespunzatoare si care va primi, va inregistra si se va ingriji de rezolvarea petitiilor.
(2) Pentru rezolvarea temeinica si legala a petitiilor compartimentul prevazut la alin. (1) le va indruma catre compartimentele de specialitate, cu precizarea termenului de trimitere a raspunsului.
(3) Compartimentul prevazut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea si redactarea in termen a raspunsului. Expedierea raspunsului catre petitionar se va face numai prin intermediul compartimentului care a inregistrat petitia, acesta ingrijindu-se si de clasare si arhivare.
(4) Petitiile gresit indreptate vor fi trimise in termen de 5 zile de la inregistrare de catre compartimentul prevazut la alin. (1) autoritatilor sau institutiilor publice in ale caror atributii intra rezolvarea problemelor semnalate in petitie.

Art. 7.
Petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecut datele de identificare a petitionarului nu se iau in considerare si vor fi clasate potrivit prezentei ordonante.

Art. 8.
(1) Autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila.
(2) Pentru solutionarea petitiilor primite de la o alta autoritate sau institutie publica, potrivit art. 6 alin. (4), curge un nou termen de 30 de zile.

Art. 9.
In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul prevazut la art. 8 cu cel mult 15 zile.

Art. 10.
(1) In cazul in care un petitionar adreseaza mai multe petitii, sesizand aceeasi problema, acestea se vor conexa, petentul urmand sa primeasca un singur raspuns.
(2) Daca dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie cu acelasi continut, aceasta se claseaza la numarul initial, facandu-se mentiune despre faptul ca s-a raspuns.

Art. 11.
In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al acesteia.

Art. 12.
(1) Repartizarea petitiilor in vederea solutionarii lor de catre personalul de specialitate se face de catre seful compartimentului caruia i s-a trimis petitia de catre compartimentul prevazut la alin. (1) al art. 6.
(2) Functionarii publici si persoanele incadrate cu contract individual de munca sunt obligate sa rezolve numai petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis sa le primeasca direct de la petenti, sa intervina sau sa depuna staruinta pentru solutionarea acestora in afara cadrului legal.

Art. 13.
Semnarea raspunsului se va face numai de catre seful compartimentului care a solutionat petitia. In raspuns se va indica in mod obligatoriu temeiul legal al solutiei adoptate.

Art. 14.
Semestrial autoritatile si institutiile publice vor analiza activitatea proprie de solutionare a petitiilor, pe baza raportului intocmit de compartimentul prevazut la alin. (1) al art. 6.

Art. 15.
Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevazute in prezenta ordonanta;
b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii in afara cadrului legal;
c) primirea direct de la petitionar a unei petitii in vederea rezolvarii, fara a fi repartizata de seful compartimentului.

Art. 16.
La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga orice dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul informatiilor publice,
Vasile Dincu
Bucuresti, 30 ianuarie 2002.
Nr. 27.

Zi de salariu

2010-11-06T09:16:00.000-07:00

Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

2010-11-01T13:06:00.000-07:00

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26 octombrie 2010

Legea micii reforme in Justitie

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Art. I. — Codul de procedura civila, republicat in Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, dupa punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"1^1. in prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv;".

2. La articolul 20, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"2. cand doua sau mai multe instante s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina."

3. Dupa articolul 40^1 se introduce un nou articol, articolul 40^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 40^2
Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou, pentru acelasi motiv, in afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia. Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibila."

4. La articolul 82, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 82
Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul cererii si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea."

5. Dupa articolul 86 se introduc doua noi articole, articolele 86^1 si 86^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 86^1
Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe insusi exemplarul care se va depune la instanta, de indata, sub sanctiunea neluarii in seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat.

Art. 86^2
In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice.
Autoritatile si institutiile prevazute la alin. 1 au obligatia de a lua masurile necesare in vederea asigurarii accesului direct al instantelor la bazele electronice de date si sistemele de informare prevazute la acelasi alineat."

6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 5^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"5^1. mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata;".

7. La articolul 88 alineatul 1, dupa punctul 5^1 se introduce un nou punct, punctul 5^2, cu urmatorul cuprins:
"5^2. alte mentiuni prevazute de lege;".

8. La articolul 105, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 105
Actele de procedura indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau privata vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege."

9. La articolul 108^1 alineatul 1 punctul 1, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
"f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat, potrivit legii."

10. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 109
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu."

11. La articolul 112, punctele 1, 2 si ultima teza a punctului 5 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator;
...................................................
Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele si locuinta martorilor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;".

12. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 115
Intampinarea va cuprinde:
1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator;
2. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;
3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
4. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;
5. semnatura."

13. La articolul 129, alineatul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc."

14. La articolul 129, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 5^1, cu urmatorul cuprins:
"Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii."

15. Articolul 131 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 131
In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii.
In acest scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile.
In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.
Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.
Daca, in conditiile alin. 1 sau 2, partile se impaca, judecatorul va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii pe care o va da.
Dispozitiile art. 271—273 sunt aplicabile."

16. Dupa articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 132^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 132^1
Pentru judecarea procesului, instanta, tinand seama de imprejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate. Dispozitiile art. 153 sunt aplicabile.
Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Cand este cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia.
Judecatorii pot stabili pentru parti sau pentru reprezentantii acestora, precum si pentru alti participanti in proces indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei. Dispozitiile alin. 2 se aplica in mod corespunzator."

17. Articolul 136 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 136
Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care pot fi invocate in cursul procesului, in cazurile si conditiile legii."

18. La articolul 153, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 153
Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea insasi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a inmanat, sub semnatura de primire, citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata."

19. La articolul 153, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile."

20. La articolul 158, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent."

21. La articolul 158, alineatul 4 se abroga.

22. Articolul 159 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 159
Necompetenta este de ordine publica sau privata. Necompetenta este de ordine publica:
1. in cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;
3. in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata."

23. Dupa articolul 159 se introduce un nou articol, articolul 159^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 159^1
Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
La prima zi de infatisare, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.
Verificarea competentei conform alin. 4 nu impiedica formularea exceptiilor de necompetenta in cazurile si conditiile prevazute la alin. 1—3, asupra carora judecatorul se va pronunta in conditiile legii".

24. La articolul 201, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 201
Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte, dupa care va putea convoca o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a solicitat proba va fi consemnata in incheiere. In functie de pozitia expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei.
Dispozitiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile."

25. Dupa articolul 281^2 se introduce un nou articol, articolul 281^2a, cu urmatorul cuprins:
"Art. 281^2a
Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 281—281^2."

26. La articolul 282^1, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 282^1
Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, in litigiile al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, asupra actiunilor posesorii, actiunilor in evacuare in materie comerciala, a celor referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila si luarea masurilor asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si in alte cazuri prevazute de lege."

27. La articolul 297, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 297
In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. De asemenea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, iar partea a solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel. Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului."

28. La articolul 299, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"Nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 1 pct. 1^1."

29. La articolul 304, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;".

30. La articolul 312, dupa alineatul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 6^1, cu urmatorul cuprins:
"Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in cursul procesului pentru cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, pentru cazul in care judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competenta. In cazul in care, dupa casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o noua casare in aceeasi cauza, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca in fond cauza, dispozitiile alin. 4 fiind aplicabile."

31. La articolul 315, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"In cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege."

32. Articolul 329 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 329
Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."

33. Dupa articolul 330^4 se introduc trei noi articole, articolele 330^5 — 330^7, cu urmatorul cuprins:
"Art. 330^5. — Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile, care se anexeaza cererii.

Art. 330^6
Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra in compunerea completului prevazut la alin. 1, celelalte sectii urmand a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.
Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. 1.
La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul acestor sectii pentru intocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
In vederea intocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori vor intocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii. Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3.
Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia. Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Art. 330^7
Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.
Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

34. La articolul 373, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 373
Daca prin lege nu se dispune altfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea."

35. La articolul 373, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe."

36. Articolul 373^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 373^1
Cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv.
Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii silite.
In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 371^1alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator.
Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;
2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite;
3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita;
5. exista alte impedimente prevazute de lege.
Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.
In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 108^2 alin. 2, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala.
In situatia prevazuta la art. 371^7 alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare."

37. La articolul 402, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 402
Instanta sesizata va solicita de indata organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica in mod corespunzator."

38. Dupa articolul 578 se introduce un nou articol, articolul 578^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 578^1
Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata.
Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica."

39. Articolul 613^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 613^1
In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, instanta va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu.
La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarare cu privire la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotarare, instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care il va purta fiecare sot dupa desfacerea casatoriei si, cand este cazul, cu privire la incredintarea copiilor minori si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de invoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, in conditiile legii.
In cazul in care sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata administrand probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri."

40. Dupa articolul 614 se introduce un nou articol, articolul 614^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 614^1
In fata instantei de fond, aceasta va starui pentru solutionarea divortului prin intelegerea partilor.
In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea divortului prin mediere.
Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.
Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea divortului prin mediere anterior introducerii actiunii."

41. La articolul 617, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazurile prevazute de art. 38 alin. 1 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti."

42. La articolul 720^1, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 720^1
In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa."

43. La articolul 720^1, dupa alineatul 1 se introduce un
nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins: "Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspenda pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la inceperea ei."

44. La articolul 720^1, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire."

45. La articolul 720^4, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile."

46. La articolul 720^6, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. Dispozitiile art. 132 alin. 3 sunt aplicabile."

47. Articolul 720^7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 720^7
In cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor.
In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere.
Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.
Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii.
Intelegerea partilor se constata prin hotarare irevocabila si executorie."

Art. II. — Legea nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 37, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Casatoria se poate desface prin divort. Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei."

2. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38
Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.
Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor."

3. Dupa articolul 38 se introduc patru noi articole, articolele 38^1—38^4, cu urmatorul cuprins:
"Art. 38^1
Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.
Dispozitiile art. 38 alin. 2 raman aplicabile.

Art. 38^2
Cererea de divort se depune de soti impreuna.
Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort.
La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
Dispozitiile art. 40 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.
Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 38.
Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

Art. 38^3
Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune in actul de casatorie.
In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
In cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.

Art. 38^4
Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 38^1, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public respinge cererea de divort.
Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege.
Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente."

4. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 39
Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.
In cazul prevazut la art. 38^1, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort.
Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut mentiune despre hotararea de divort sau, dupa caz, despre certificatul de divort pe marginea actului de casatorie ori de la data cand ei au cunoscut divortul pe alta cale."

Art. III. — Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 19, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii — Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal, 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu competenta proprie."

2. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 24
Completele de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judeca si alte cauze date in competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara."

3. Dupa articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 24^1
Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata ca cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila."

4. La articolul 25, litera a) se abroga.

5. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 32
(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori.
(3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei.
(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori.
Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(6) Cauzele care intra in competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat."

6. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33
(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, vicepresedintele prezideaza Sectiile Unite, Completul de 5 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet, cand participa la judecata."

7. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.

8. La articolul 55, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 55
(1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari."

9. La articolul 55, alineatul (3) se abroga.

Art. IV. — Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8
Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel."

2. La articolul 9, alineatele (1)—(4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 9
(1) In cazul prevazut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea.
(2) In cazul urmaririi silite a bunurilor este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala sunt situate sau se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea.
(3) In cazul prevazut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate sau se afla bunurile in privinta carora s-a dispus aplicarea acestei masuri.
(4) In cazul prevazut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala se va face constatarea."

3. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14
In circumscriptia unei curti de apel functioneaza executorii judecatoresti, constituiti in birouri individuale sau in asociere, numiti in functie si inregistrati, potrivit dispozitiilor art. 16 si art. 17 alin. (1)."

4. La articolul 17, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17
(1) In termen de 90 de zile de la numirea in functie, fiecare executor judecatoresc este obligat sa isi inregistreze numirea la curtea de apel in a carei circumscriptie isi are biroul individual sau constituit in asociere. Pentru aceasta inregistrare, executorul judecatoresc va prezenta stampila si specimenul de semnatura personale."

5. La articolul 27, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc, cu incunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui curtii de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa isi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decat dupa un an, in afara cazului in care executorul judecatoresc delegat isi da acordul;".

Art. V
Articolul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2
Autoritatile romane competente sa aplice apostila prevazuta la art. 3 alin. (1) din Conventie sunt: tribunalele pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. a) si d), camerele notarilor publici pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. c) si prefecturile pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. b)."

Art. VI
Alineatul 1 al articolului 57 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 57
In cazul in care, pentru valabilitatea in strainatate a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se indeplinesc de catre Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judetene ale acesteia, in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public care a instrumentat actul, in conditiile stabilite prin regulament.
Notarul public va pune in vedere partii obligatia indeplinirii acestei cerinte."

Art. VII
Alineatul (1) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
"Art. 4
(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizeaza, prin incheiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza; incheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusa niciunei cai de atac, iar incheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacata odata cu fondul.
Suspendarea cauzei nu se dispune in ipoteza in care instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competenta sa o solutioneze si nici atunci cand exceptia de nelegalitate a fost invocata in cauze penale."

Art. VIII
Dupa alineatul 1 al articolului 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins:
"Necompetenta internationala a instantei romane poate fi invocata in tot cursul procesului."

Art. IX
Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii."

Art. X. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 118, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data pronuntarii hotararii judecatoresti."

2. La articolul 118, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
"(3^1) Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila."

3. La articolul 118, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(4) In termen de 15 zile de la data pronuntarii hotararii judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere care il are in evidenta pentru a preda permisul de conducere."

4. La articolul 120, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 120
(1) Procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, precum si, dupa caz, hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea constituie titluri executorii, fara vreo alta formalitate."

Art. XI
La articolul 9 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins: "Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila."

Art. XII
Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararea tribunalului este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel."

Art. XIII. — Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 4, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
"(6) Hotararea pronuntata potrivit alin. (4) este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel."

2. La articolul 5, partea introductiva a alineatului (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5
(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:".

3. La articolul 5, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Hotararile judecatoresti pronuntate in temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt supuse recursului, care este de competenta curtii de apel, si sunt puse in executare de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti."

Art. XIV
Alineatul (9) al articolului 132 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(9) Cererea se va judeca in camera de consiliu. Hotararea judecatoreasca pronuntata este supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare."

Art. XV
La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
"(3) Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu."

Art. XVI
Alineatul (2^1) al articolului 23 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Art. XVII
Articolul III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 276/2009, se abroga.

Art. XVIII. — Codul de procedura penala, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

2. Dupa articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16^1, cu urmatorul cuprins:
"Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile - Art. 16^1
In cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.
Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile.
In cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe."

3. La articolul 27 punctul 1, literele d) si e^1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"d) infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;
...................................................
e^1) infractiunile de spalare a banilor si infractiunile de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare."

4. La articolul 27, punctul 2 se abroga.

5. La articolul 27, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

6. La articolul 28, punctul 2 se abroga.

7. La articolul 28, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

8. La articolul 28^1 punctul 1, dupa litera b) se introduc trei noi litere, literele b^1)—b^3), cu urmatorul cuprins:
"b^1) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai inaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
b^2) infractiunile savarsite de magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
b^3) infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului."

9. La articolul 28^1, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

10. La articolul 28^2, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului militar teritorial, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

11. La articolul 29, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile savarsite de senatori, deputati si europarlamentari;
b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;
c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale;
d) infractiunile savarsite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
e) infractiunile savarsite de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
f) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa;".

12. La articolul 45, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 4^1, cu urmatorul cuprins:
"In caz de indivizibilitate sau conexitate intre infractiuni pentru care competenta apartine Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, competenta de a efectua urmarirea penala in cauza reunita apartine organului de urmarire penala specializat mai intai sesizat. Dispozitia nu este aplicabila in situatia in care s-a dispus disjungerea cu privire la infractiunea care atrage competenta celeilalte structuri."

13. Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Solutionarea cererii - Art. 60
Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cererea de stramutare prin sentinta motivata.
In cazul in care gaseste cererea intemeiata, Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune stramutarea judecarii cauzei la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel invecinate acesteia. Stramutarea judecarii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie invecinata.
Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste in ce masura se mentin actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat cauza.
Instanta de la care a fost stramutata cauza, precum si instanta la care s-a stramutat cauza vor fi instiintate, de indata, despre admiterea cererii de stramutare.
Daca instanta de la care a fost stramutata cauza a procedat intre timp la judecarea cauzei, hotararea pronuntata este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare.
Sentinta prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra stramutarii nu este supusa niciunei cai de atac."

14. La articolul 91^6, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 91^6
Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu."

15. Dupa articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 127^1, cu urmatorul cuprins:
"Ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului - Art. 127^1
In vederea intocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala domiciliaza minorul are obligatia sa efectueze ancheta sociala la cererea unitatii sanitare de specialitate care efectueaza expertiza."

16. La articolul 140, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazurile prevazute la alin. 1 si 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia, potrivit competentelor prevazute de lege, sa constate incetarea de drept a masurii preventive trimitand, in vederea punerii de indata in libertate a celui retinut sau arestat, administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzand urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei, ale incheierii sau hotararii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii."

17. La articolul 160^6, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 4^1, cu urmatorul cuprins:
"In cursul urmaririi penale, cererea de liberare provizorie se solutioneaza de un singur judecator, indiferent de natura cauzei."

18. La articolul 174, dupa alineatul 2 se introduc patru noi alineate, alineatele 3—6, cu urmatorul cuprins:
"In cazul in care un numar mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civila, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Incheierea sau rezolutia va fi comunicata partilor civile, care trebuie sa incunostinteze procurorul sau instanta de refuzul lor de a fi reprezentati prin avocatul desemnat din oficiu.
In cazul in care prin fapta penala s-au adus vatamari unui numar mare de parti vatamate, constituite sau nu parti civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile vatamate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. vDovada mandatului se va face in conditiile legii.
In cazurile prevazute la alin. 3 si 4, toate actele de procedura comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate."

19. La articolul 184, alineatul 3^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Daca invinuitul, inculpatul sau martorul refuza sa se supuna mandatului de aducere sau incearca sa fuga, va fi adus prin constrangere in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata."

20. Dupa articolul 184 se introduce un nou articol, articolul 184^1, cu urmatorul cuprins:
"Accesul la bazele electronice de date - Art. 184^1
In vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat. Organele administratiei publice care detin baze electronice de date sunt obligate sa colaboreze cu procurorul sau cu instanta de judecata, in vederea asigurarii accesului direct al acestora la informatiile existente in bazele electronice de date."

21. La articolul 192, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"In cazul in care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a facut sesizarea, in masura in care se retine exercitarea abuziva a acestui drept."

22. La articolul 198 alineatul 1, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera b^1), cu urmatorul cuprins:
"b^1) lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea;".

23. La articolul 198, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Lipsa nejustificata a martorului, a partii vatamate sau a partii responsabile civilmente se sanctioneaza cu amenda de la 250 lei la 3.000 lei.
Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 3.000 lei."

24. La articolul 198 alineatul 4, dupa litera j) se introduce o noua litera, litera k), cu urmatorul cuprins:
"k) abuzul de drept constand in exercitarea cu rea-credinta a drepturilor procesuale si procedurale de catre parti, reprezentantii legali ai acestora ori consilierii juridici."

25. La articolul 205, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp de instante diferite, procurorul inainteaza copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale."

26. La articolul 209, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute la art. 155—173, art. 174—177, art. 179, art. 189 alin. 3—6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 239^1, art. 250, art. 252, art. 253^1—255, art. 257, art. 265—268, art. 273—276, art. 279^1, art. 280, art. 280^1, art. 302^2, art. 317, art. 323 si art. 356—361 din Codul penal, in cazurile prevazute in art. 27 pct. 1 lit. b)—e), art. 28^1 pct. 1 lit. b), b^1)—b^3) si pct. 5, art. 28^2pct. 1 lit. b) si art. 29 pct. 1, precum si in cazul altor infractiuni date prin lege in competenta sa."

27. Dupa articolul 217 se introduce un nou articol, articolul 217^1, cu urmatorul cuprins:
"Trimiterea cauzei la un alt parchet - Art. 217^1
Cand exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata din cauza imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal in grad."

28. La articolul 222, alineatele 2 si 7 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.
..................................................
Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite pe cale administrativa organului competent."

29. La articolul 222, dupa alineatul 7 se introduc doua noi alineate, alineatele 8 si 9, cu urmatorul cuprins:
"Plangerea indreptata la organul de urmarire penala, care nu cuprinde elementele prevazute la alin. 2, se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc.
In cazul in care plangerea este intocmita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul Romaniei, cetatean roman, strain sau persoana fara cetatenie, prin care se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in materie penala se aplica in mod corespunzator."

30. La articolul 223, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 222 alin. 9 se aplica in mod corespunzator."

31. La articolul 228, alineatele 1, 2, 4 si 6 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Organul de urmarire penala sesizat in vreunul dintre modurile prevazute la art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute la art. 10.
In cazul prevazut la art. 10 lit. b^1), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, dupa caz, neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
....................................................
Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii ori denuntului rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute la art. 10, organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.
..................................................
In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezolutie neinceperea urmaririi penale. In situatia in care procurorul isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala, motivarea rezolutiei este facultativa sau poate cuprinde doar argumente suplimentare. Copie de pe rezolutie si de pe propunerea organului de cercetare penala se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) se aplica in mod corespunzator."

32. Articolul 230 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire cand fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni - Art. 230
Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta, dupa caz, neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala. Copia ordonantei si, dupa caz, a propunerii organului de cercetare penala se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si persoanei fata de care s-a dispus solutia de neurmarire sau de netrimitere in judecata."

33. Articolul 231 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale - Art. 231
Daca procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constata ca nu este cazul sa dispuna neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala, restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare sau inceperea urmaririi penale, respectiv pentru continuarea cercetarii penale."

34. La articolul 243, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Atunci cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit propunerea de incetare de la organul de cercetare penala. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale, masura arestarii preventive inceteaza de drept, invinuitul sau inculpatul fiind pus de indata in libertate."

35. La articolul 245, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, in ordonanta se va face mentiune si cu privire la constatarea incetarii de drept a masurii arestarii preventive."

36. Articolul 251 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Procesul-verbal de prezentare a materialului - Art. 251
Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute la art. 250 organul de urmarire penala intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului."

37. La articolul 254, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 254. — Cand prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul sau aparatorul sau a lipsit in mod nejustificat la chemarea organului de urmarire penala ori refuza in mod nejustificat sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala ori este disparut, in referatul care se intocmeste potrivit art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza impiedicarii."

38. La articolul 278, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 2^1, cu urmatorul cuprins:
"Plangerea formulata impotriva solutiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibila."

39. La articolul 278^1, alineatele 10 si 13 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Hotararea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 este definitiva.
.......................................................
Plangerea gresit indreptata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent."

40. Articolul 285 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Plangerea gresit indreptata Art. 285
Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent, pe cale administrativa. In aceste cazuri, plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent."

41. La articolul 291, alineatele 1 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 291. — Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in procedura de citare.
................................................................
Partea prezenta personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, la un termen, precum si partea careia, personal, prin reprezentant sau aparator ales sau prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat in mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie potrivit legii."

42. La articolul 291, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea partilor, sa preschimbe primul termen sau termenul luat in cunostinta cu respectarea principiului continuitatii completului in situatia in care din motive obiective instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata la termenul fixat ori in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecatorului, in camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat."

43. Dupa articolul 320 se introduce un nou articol, art. 320^1, cu urmatorul cuprins:
"Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei - Art. 320^1
Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata.
La termenul de judecata, instanta intreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le insuseste, procedeaza la audierea acestuia si apoi acorda cuvantul procurorului si celorlalte parti.
Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Daca pentru solutionarea actiunii civile se impune administrarea de probe in fata instantei, se va dispune disjungerea acesteia.
In caz de solutionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispozitiile art. 334 si 340—344 se aplica in mod corespunzator.
Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. 1—6 nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata.
In caz de respingere a cererii, instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."

44. La articolul 361 alineatul 1, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) sentintele pronuntate de judecatorii;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;".

45. La articolul 366, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 366
Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul, resedinta sau locuinta declarantului, sa indice hotararea apelata si numarul dosarului in care a fost pronuntata si sa fie semnata de persoana care face apel."

46. La articolul 385^1 alineatul 1, literele a), b) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) sentintele pronuntate de judecatorii;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;
..........................................................
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de curti de apel si Curtea Militara de Apel;".

47. La articolul 385^6 , alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute la art. 385^9, iar instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele. In aceste cauze, instanta de recurs poate administra probe noi sau readministra probele in situatia in care considera necesar pentru asigurarea dreptului partilor la un proces echitabil."

48. La articolul 385^9 alineatul 1, punctul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334—337;".

49. La articolul 385^9alineatul 1, dupa punctul 17^1 se introduce un nou punct, punctul 17^2, cu urmatorul cuprins:
"17^2. cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii;".

50. La articolul 385^9, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Cazurile prevazute in alin. 1 pct. 1—7, 10, 13, 14, 19 si 20 se iau in considerare intotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17, 17^2 si 18 se iau in considerare din oficiu numai cand au influentat asupra hotararii in defavoarea inculpatului."

51. La articolul 397, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Cererea de revizuire adresata direct instantei se trimite pe cale administrativa procurorului competent."

52. Articolul 402 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Masuri premergatoare - Art. 402
La primirea lucrarilor trimise de procuror, presedintele instantei fixeaza termen pentru examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, dispunand atasarea dosarului cauzei."

53. La articolul 403, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 403
Admisibilitatea in principiu se examineaza de catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. Instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea in principiu."

54. La articolul 403, alineatul 2 se abroga.

55. La articolul 403, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari."

56. La articolul 404, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 404. — Odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire instanta stabileste termen pentru rejudecarea cauzei, putand suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii supuse revizuirii."

57. Articolul 414^2se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Calitate procesuala - Art. 414^2
Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."

58. Dupa articolul 414^2 se introduc trei noi articole, articolele 414^3—414^5, cu urmatorul cuprins:
"Conditii de admisibilitate - Art. 414^3
Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza la cerere.

Judecarea recursului in interesul legii - Art. 414^4
Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii.
Presedintele completului este presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, in lipsa acestuia, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile din care provin cei 20 de judecatori.
Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele acesteia sau, dupa caz, vicepresedintele va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. 1.
La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul acestor sectii pentru intocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
In vederea intocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori va/vor intocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii.
Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia.
Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3.
Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel.
Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Continutul hotararii si efectele ei - Art. 414^5
Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.
Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

59. Articolul 456 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Instanta competenta - Art. 456
Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau dupa caz, unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare.
In cazul in care persoana condamnata se afla in stare de libertate in urma unei intreruperi anterioare a executarii pedepsei, instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta de executare.
Cererea de intrerupere a executarii pedepsei adresata altei instante se trimite pe cale administrativa instantei competente, potrivit alin. 1 si 2."

60. La articolul 462, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari."

61. La articolul 484, alineatul 1 se abroga.

62. Articolul 501 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Recursul Art. 501
Hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa recursului."

63. La articolul 506, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu urmatorul cuprins:
"Hotararea este supusa numai recursului."

64. La titlul IV capitolul VI al partii speciale, denumirea sectiunii IV se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"SECTIUNEA IV - Rejudecarea in caz de extradare sau predare in baza unui mandat european de arestare"

65. Articolul 522^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare - Art. 522^1
In cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
Dispozitiile art. 404—408 se aplica in mod corespunzator."

Art. XIX
La articolul 12 alineatul (1) din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) infractiunile prevazute la art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, cu modificarile ulterioare, cu exceptia cazurilor in care infractiunea grava este una dintre cele definite la art. 2 lit. b) pct. 15 si 20 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare. Dispozitiile art. 9 si 10 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator;".

Art. XX. — Codul penal al Romaniei, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 18^1, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91."

2. Dupa articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 74^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 74^1
In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.
Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2."

3. La articolul 184, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6, cu urmatorul cuprins:
"Pentru faptele prevazute la alin. 2 si 4, impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

Art. XXI
Prevederile art. 145 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Art. XXII
(1) Procesele in materie civila in curs de judecata la data schimbarii, potrivit prevederilor prezentei legi, a competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de desfiintare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.
(2) Dispozitiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 si 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 3^1, precum si ale art. 329—330^7 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai proceselor, cererilor si sesizarilor privind recursul in interesul legii, incepute, respectiv formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) Dispozitiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a acesteia.
(4) In cazul litigiilor in materie comerciala, aflate in procedura concilierii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, partile pot conveni fie sa continue aceasta procedura, fie sa recurga la procedura medierii.

Art. XXIII
(1) In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 37 alin. 2 lit. a) si ale art. 38 alin. 1—3 din Legea nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.
(2) Dispozitiile privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi, Ministerul Justitiei, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania si Ministerul Administratiei si Internelor vor propune masurile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXIV
(1) Hotararile pronuntate in cauzele penale inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.
(2) Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante, dispozitiile referitoare la competenta instantelor din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, aplicandu-se numai cauzelor cu care instantele au fost sesizate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) In caz de desfiintare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.
(4) Dispozitiile privitoare la recursul in interesul legii din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai sesizarilor privind recursul in interesul legii formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(5) Cauzele aflate in cursul urmaririi penale raman in competenta organelor de urmarire penala care erau legal sesizate la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi. Sesizarea instantei in aceste cauze se va face potrivit normelor de competenta in vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.

Art. XXV
(1) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se va modifica in mod corespunzator Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat.
(2) Referirile la completul de 9 judecatori cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi facute la completele de 5 judecatori.
(3) Procesele in curs de judecata la completul de 9 judecatori la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa fie judecate de acest complet.
(4) Dispozitiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si proceselor in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. XXVI
Dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, ale art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele prin prezenta lege, precum si ale art. 4 alin. (6) si art. 5 alin. (1) si (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si proceselor aflate in curs de solutionare in prima instanta daca nu s-a pronuntat o hotarare in cauza pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. XXVII
In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei si Ministerul Public vor incheia protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice care detin baze electronice de date, in vederea asigurarii aplicarii prevederilor art. 86^2 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, si ale art. 184^1 din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXVIII
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativa si pe cale notariala, care intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Michael Jackson - On The Line

2010-10-30T10:53:00.000-07:00